Recalculare pensie

Curtea de apel Bucuresti

Decizia civila nr....

Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la criticile efectuate înapel, în conformitate cu dispozifiile art. 477 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea retine urmatoarele:

Sub un prim aspect, Curtea constată că deși apelul are efect devolutiv, provocând o nouă judecată asupra fondului, atât în fapt, cât și în drept, nu poate fi ignorat faptul că acesta este o cale de atac îndreptată împotriva hotărârii pronunțate în prima instanță, prin care se asigură controlul judiciar de către o instanță de grad superior, în limitele stabilite de partea care a declarat apel în situația motivării apelului, cum este cazul în speta. Obiectul apelului îl constituie, deci, hotărârea de primă instanță, urmând ca instanța de apel sa verifice legalitatea sentinței atacate (în ce măsură prima instantă a aplicat și interpretat corect normele de drept incidente), precum și temeinicia ei corectitudinea stabiirii situatiei de fapt pe baza materialului probator administrat, în raport de criticile aduse sentintei atacate. Cu alte cuvinte, instanța de apel va relua judecata asupra fondului, dar nu asupra tuturor problemelor de fapt si de drept invocate în fata primei instante, ci doar cu privire la acelea criticate de apelant, în raport de principiul disponibilități si limitele efectului devolutiv, care guvernează procesul civil.

Apelanta pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti critica hotarârea primei instante susținând în esență că, hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât instanta de fond nu a analizat probele care au fost administrate, nu a stabilit împrejurările de fapt esentiale în cauza, nu a evocat normele substantiale și procedurale incidente si aplicarea lor în speta, soluția exprimată prin dispozitiv rămânând nesustinută si pur formala; au fost încălcate prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 raportatela art. 127 alin.(1)si alin.(2)din HG nr.257/2011 si Anexa 15 cap. VI din HG nr. 257/2011,au fost încǎlcate prevederile art.19coroborat cu art. 45 din Legea nr.263/2010.

În ceea ce priveste primul motiv, constând în faptul că instanța de fond nu a analizat probele care au fost administrate, nu a stabilit situația de fapt și normele de drept aplicabile,soluția din dispozitiv fiind una formalǎ, acesta este neîntemeiat.

Sub aspect procedural, dispozitiile art. 425 alin. (1) din Codul de procedura civila reglementează conținutul hotărârii. Potrivit acestui text de lege,hotărârea trebuie sǎ cuprindǎpartea introductivă, considerentele și dispozitivul, iar în cuprinsul considerentelor se vor arǎta obiectul cererii si sustinerile pe scurt ale parilor, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt si de drept pe care se întemeiazǎsoluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlǎturat cererile partilor.

Motivarea este de esența hotărârii, trebuind să demonstreze în mod logic deplina concordanță dintre soluția din cauza respectivă și realitate. Ea reprezintă o garantie pentru părti că cererile lor au fost analizate cu atenție și face posibil controlul judiciar.

Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, art. 6 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului prevede în sarcina instantei obligatia de a proceda la o analizǎ efectivă a motivelor, argumentelor și mijloacelor de probă ale partilor cu conditia să le aprecieze relevanța și fără ca asta să implice un răspuns detaliat pentru fiecare argument in parte (cauza Dima împotriva Românici).

Or, in cauză se observă că prima instanță a motivat de o manierǎ suficientǎ solutia asupra fondului, a prezentat situatia de fapt cu trimitere la înscrisurile de la dosar si a dat o dezlegare pricinii pe baza probelor administrate, prin raportare la dispozitiile legale aplicabile, neputându-se reține lipsa motivării.

Împrejurarea dacă cele reținute de prima instanță sunt corecte sau nu prin prisma probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile reprezintă o chestiune ce tine de verificarea sentinței în prezenta cale de atac, iar nu de nemotivare a hotarârii.

În ceea ce priveste criticile aduse de către apelantă sentintei atacate cu privire la soluția pronunțată, Curtea apreciază ca acestea nu sunt fondate.

Astfel, după cum a reținut și prima instanță, dreptul de pensie pentru limita de vârsta al intimatului reclamant s-a stabilit în baza Legii nr. 263/2010, începând cu data de 26.08.2023,prin decizia nr. ..../24.08.2023 emisă de Casa Locala de Pensii Sector 6, prin trecerea de la pensia anticipata partiala.

În motivarea acestei decizii s-a aratat ca veniturile reprezentând prime,ore suplimentare și adaos înscrise în adeverința nr. ..../22.08.2023 emisa de SC ....SA nu au fost valorificate, întrucât nu reprezintă sporuri cu caracter permanent prevazute în Anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr.257/2011.

Din cuprinsul adeverintei nr. .../22.08.2023 emisă de SC ... SA (filele 14-19dosar fond) rezultă ca  reclamantul a beneficiat, printre altele, de venituri suplimentare constând în ,,prime, adaos și ore suplimentare”, în perioada mai 1992-martie 2001, pentru care angajatorul a mentionat expres că a reținut și virat contribuțiile pentru asigurări sociale.

Curtea reține ca, pentru veniturile menționate anterior, fostul angajator a menționat temeiul juridic în baza cărora au fost acordare (contractul colectiv de muncă aplicabil în SC ........ SA-prime; contractul colectiv de muncă aplicabil în SC ...... SA-adaos;HG nr.127/1991 si contractul colectiv de muncă aplicabil în SC .... SA-ore suplimentare).

Potrivit art. 165 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:,,(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete,după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncǎ,astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevazute la alin. (1) se au în vedere si sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare si care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati, conform legislatiei în vigoare”.

Conform art. 127 alin. (1) și (2) din Normele de aplicare a prevederilor Legiinr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin HG nr.257/2011,,(1)Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea si/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevazute în anexa nr.15.

(2) Adeverinta prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel putin urmǎtoarele elemente:

a) denumirea angajatorului;

b) datele de identificare a persoanei;

c) perioada în care s-a desfasurat activitatea, cu indicarea datei de începere si de încetare a acesteia;

d) functia, meseria sau specialitatea exercitatǎ;

e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

f) perioada în care a primit sporul și temciul în baza căruia s-a acordat".

Art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementeazǎ principiul contributivității, conform căruía ,,fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".

Curtea retine ca potrivit dispozițiilor legale de mai sus, interpretate în lumina deciziilor cu caracter obligatoriu pronunțate în soluționarea recursurilor în interesul legii de Înalta Curte de Casatie si Justiție, respectiv Decizia nr.19/2011 și Decizia nr. 19/2012, la calculul pensiei trebuie avut în vedere cuantumul salariului din carnetul de muncă și nu cel realizat, care poate varia, la acesta adăugându-se sporurile și veniturile suplimentare, indiferent de caracterul lor permanent sau nepermanent, probate cu o adeverință având cuprinsul reglementat de prevederile art. 127 din HG nr. 257/2011 si în cadrul căruia angajatorul declara  în mod expres si dincolo de orice dubiu că pentru veniturile suplimentare evidentiate în adeverinta a platit contribuția de asigurări sociale.

În acest sens, prin Decizia nr. 19/10.12.2012 s-a stabilit că:,,În interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din Anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public,provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislatiei anterioare,sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unitǎti,conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale”.

Se constată că sub aspectul analizat prezintă relevanță contribuția de asigurări sociale plătită de angajator conform legislației în vigoare la momentul realizării fiecăruia dintre venituri.

Totodată,Curtea are în vedere considerentele Deciziei nr. 71/2021 pronuntatǎ de Înalta Curte de Casatie și Justitie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care chiar dacă s-a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, acestea sunt relevante pentru prezenta cauzǎ.

Astfel,s-aureținut următoarele: ,,74. Chestiunea de drept semnalată nu este nouǎ nicidin perspectiva faptului că problema de drept generată de valorificarea, la stabilireadrepturilor de pensie, a unor venituri suplimentare celor care au constituit baza de calcul alpensiei, conform legislafiei anterioare anului 2001, dar pentru care a fost achitatǎcontribufia de asigurǎri sociale; a făcut obiect de analiză al mai multor decizii ale ÎnalteiCurfi de Casație și Justijie, pronunțate de Completul pentru solutionarea recursului îninteresul legii sau de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

75. În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) si (2) dinLegea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind

recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurǎrilor socialede stat (Ordonanța de urgenă a Guvernului nr. 4/2005). Înalta Curte de Casație și Justiție,insoluționarea recursului în interesul legii, a stabilit, prin Decizia nr. 5 din 20 septembrie 2010,că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit,incondifiile art. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere lastabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.

76. În considerentele acestei decizii, instanța supremnǔ a statuat că veniturile realizatedin munca prestată peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar,caretrebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru muncadepusă, având în vedere că pentru acestesume încasate s-a plătit contribufia la asigurărilesociale de stat, deoarece Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribufia pentru asigurǎrisociale de stat, cu modificările și completările ulterioare, prevedea această sarcinǎ asupracâștigului brut realizat de personalul salariat, fără nicio distincție. Or, potrivit principiuluicontributivității, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public depensii și alte drepturi de asigurǎri sociale, cu modificările și completările ulterioare,fondurile de asigurǎri sociale se constituie pe baza contribufiilor datorate de persoanelefzice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurǎri sociale cuvenindu-sein temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

77. De asemenea, s-a avut în vedere că veniturile objinute în regim de lucru prelungitnu reprezintă o formă de retribuire a muncii în regie sau după timp, deoarece art. 12 dinLegea nr. 57/1974 prevedea această formă de retribufie pentru situatia in care retributiatarifară era stabilită pe oră, zi sau lună și se acorda personalului pentru timpul efectiv lucratla realizarea integrală a sarcinilor de serviciu, exprimate sub forma unei norme de productiezilnică sau prin atribufii stabilite concret pentru fiecare loc de muncǎ. Asadar, timpul demuncă în regim de lucru prelungit are un alt regim juridic, fiind considerat de lege ca timpnormal de lucru și retribuit ca atare.

78.Apoi, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011,Înalta Curte de Casafie si Justifiea statuat, cu privire la formele de retribuire obținute în acord global, că acestea vor fi luatein considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluseîn salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul publicde pensii.

79. Ratiunile avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justifie la pronunțareaacestei decizii sunt aplicabile nu numai formelor de retribuire în acord, dar și oricăroraltevenituri pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.(...)

88. Tot in aceeasi orienare se înscrie și Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, princare Înalta Curte de Casalie și Justiție, în interpretarea și aplicarea prevederilor art.2 lit.e)și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență aGuvernului nr. 4/2005, a admis recursul în interesul legii și a stabilit că sporurile și altevenituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare lastabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calculconform legislatiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinteleeliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contributia de asigurari sociale.

89. În considerentele acestei decizii, în privința sporurilor și veniturilor suplimentareutilizate la determinarea punctajelor anuale pentru perioadele anterioare intrării în vigoarea Legii nr. 19/2000, Înalta Curte de Casatie și Justitie - Completul competent sa judece recursul în interesul legii a analizat art. 10 din Legea nr. 3/1977, în forma sa initialǎ,ceprevedea cǎ baza de calcul al pensiei o constituie retributia tarifarǎ, iar prin Legea nr.49/1992 acest text de lege a fost modificat în sensul că la stabilirea drepturilor de pensie erau avute in vedere salariul de bază si o serie de sporuri cu caracter permanent, care nuintraseră anterior în această bază.

90. S-a avut în vedere că ulterior, prin art. 164 din Legea nr. 19/2000,s-a prevǎzut cǎla determinarea punctajelor anuale pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, in procedura de stabilire și recalculare a drepturilor de pensie, se iau în calculsalariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare in carnetul de muncă.sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare sisunt inregistrate în carnetul de muncă și sporurile cu caracter permanent care, după data de1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislafiei anterioare sicare sunt înregistrate în carnetul de muncă sau care sunt dovedite cu adeverinfe eliberate deunități, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale, sens încare a apreciat că neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribufiilede asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiualui contributivitălii, având dreptfinalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor.

91. Astfel cum s-a concluzionat de către Înala Curte de Casatie și Justifie, principalulelement obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire si reactualizare a pensiilorprovenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurǎrisociale plătite, astfel că, la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie, trebuie luate încalcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentrucare angajatorul/angajatula plătit contribuția pentru asigurările socialede stat.

92. Ca atare, și prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, obligatorie potrivit art.517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justitie a dat prevalență principiului contributivității, care implică luarea în considerare a veniturilorpentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale, deci care fac partedin baza de calculal contribuției de asigurări sociale.

93. Este de observat că, deși aceste decizii obligatorii sus-evocate, pronunțate încadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială, au avut în vedere legislația anterioară înmaterie de pensii publice, statuările instanței supreme se impun, pentru identitate de rafiune,de vreme ce noua reglementare a păstrat soluția legiuitorului anterior, art. 165 din Legea nr.263/2010 având aceeaşi redactare cu prevederile art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr.19/2000, astfel încât considerentele ce au stat la baza solufiilor obligatorii de interpretare atextelor mentionate ale Legii nr. 19/2000 își mențin actualitatea și în privința textelorsimilare din noul act normativ supus analizei de față”.