Judecatoria Buftea hotarare judecatoreasca custodie exclusiva:
Analizând probele administrate, retine următoarele:
În fapt, la data de 07.11.2013, reclamanta s-a căsătorit cu pârâtul, căsătoria fiind înregistrată sub nr….. în registrul stării civile al Primăriei Sectorului 6 București, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie (fila IO).
Din căsătoria celor doi, a rezultat minorul …. născut la data de 01.08.2014 (conform bazei de date DEBAPD).
Conform art. 373 alin. I lit. b) C.Civ. atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă căsătoria se poate desface prin divort. Conform art. 379 alin. I C.Civ. în cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta dacă instanta stabilește culpa unuia dintre soti în destrămarea căsătoriei. Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a făcut cerere de divort.
Din probele administrate, rezultă că părțile sunt separate în fapt de mai bine de patru ani, reclamanta fiind singura care se ocupă de minor, împreună cu mama sa.
Instanța va reține culpa comună a ambilor soți în destrămarea căsătoriei, așa cum a solicitat reclamanta, soțul pârât neformulând apărări și neprezentânduse în instanță.
In cauză, instanța constată că reclamanta a solicitat revenirea la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, și anume acela de …, instanța urmând a dispune în consecință.
Din raportul de anchetă socială întocmit la data de 18.09.2020 de Primăria Chiajna (file 41-42), rezultă că reclamanta dispune de condiții optime pentru creșterea și educarea łninorului.
Minorul este încadrat în grad de handicap grav, fiind diagnosticat cu autism atipic, tulburare hiperkinetică, retardare mentală nespecificată (fila 8).
Mama reclamantei a declarat că tatăl minorului este greu de contactat, nefiindu-i ușor să obțină consimțământul acestuia, pentru diversele proceduri medicale pe care minorul trebuie să le urmeze.
Cu privire la exercitarea autorității părintești, potrivit art. 483 C.Civ. autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Potrivit art. 396 C.Civ. instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă. Potrivit art. 397 C.Civ după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel.
Instanța mai reține si dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului conform cărora principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Astfel, pentru stabilirea modalității de exercitare a autorității părintești, instanța va avea în vedere interesul superior al copilului, care se va determina potrivit următoarelor aspecte: nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; opinia copilului în funcție de vârsta și gradul de maturitate; istoricul copilului având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență asupra copiilor, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor; capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copiilor de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copiii a dezvoltat relații de atașament.
În cauză, instanța constată că, potrivit declarației martorului și raportului de anchetă socială, implicarea pârâtului în viața minorului este minimă, iar minorul — aflat în îngrijirea reclamantei și a bunicii materne în calitate de asistent personal — are nevoie constant de îngrijiri medicale pentru care este necesar acordul părinților. Întrucât pentru exercitarea autorității părintești în comun este necesară existența unei bune și strânse colaborări între cei doi părinți, instanța reține că este în interesul minorului ca autoritatea părintească față de acesta să fie exercitată exclusiv de către mama sa.
Totodată, instanța reține că autoritatea părintească nu se suprapune cu exercitarea dreptului tatălui de a avea legături personale cu minorul, aceste legături putând avea loc nestingherit în cadrul relației tată-fiu.
Prin urmare, raportat la cele învederate anterior, instanța va dispune exercitarea autorității părintești față de minorul ….născut la data de 01.08.2014, exclusiv de către mama acestuia.
Raportat la capătul de cerere privind locuința minorului, instanța reține incidența art. 21 din Legea 272/2004, potrivit căruia în cazul în care părinții nu se înțeleg eu privire la locuința copilului, instanța de tutelă va stabili locuința acestuia la unul dintre ei, art. 496 alin. (3) C.Civ.
Potrivit art. 496 alin 2 C.Civ, dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili de cotnun acord locuința copilului. De asemenea, potrivit art. 496 alin 3 C.Civ., în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copii, dacă a împlinit 10 ani.
Totodată, potrivit art. 21 alin. 2 din Legea 272/2004 la evaluarea interesului copilului instanța poate avea în vedere, în afara elementelor prevăzute la art. 2 alin. (6), și aspecte precum: a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l inłplica pe celălalt părinte în deciziile legate de copii și de a respecta drepturile părintești ale acestuia din urmă; b) disponibilitatea fiecăruia dintre părinți de a pernłite celuilalt menținerea relațiilor personale; c) situația locativă din ultimii 3 ani a fiecărui părinte; d) istoricul cu privire la violența părinților asupra copilului sau asupra altor persoane; e) distanța dintre locuința fiecărui părinte și instituția care oferă educație copilului.
In cauză, instanța constată că, potrivit raportului de anchetă socială depus la dosarul cauzei, reclamanta împreună cu bunica maternă se ocupă de îngrijirea copilului, oferindu-i acestuia afecțiunea părintească necesară.
Prin urmare, potrivit celor învederate, instanța va stabili locuința minorului la mama acestuia, în acest mod respectându-se principiul interesului superior al copilului, statuat de art. 263 C.Civ.
Raportat la capătul de cerere vizând obligația de întreținere, potrivit art. 499 C.Civ. care prevăd că tatăl și mamă sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului minor asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională, precum și dispozițiile art. 529 alin. I și 2 teza întâi C.Civ. care prevăd că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Pentru un copil, obligația de întreținere se stabilește până la o pătrime din venitul lunar net al părintelui.
Având în vedere că locuința minorului a fost stabilită la mamă, aceasta își va executa obligația de întreținere în natură, asigurând minorului cele necesare traiului, suportând cheltuielile pentru educare și învățătură.
Prin urmare, având în vedere acest aspect, precum și dispozițiile art. 499 C.Civ, potrivit cărora ambii părinți sunt obligați la întreținerea copiilor minori, instanța va stabili obligația de întreținere în sarcina tatălui.
Așadar, în temeiul art. 525 alin. I rap. la art. 529 alin.2 coroborate cu art. 532 alin. I și 533 alin. I din C.Civ. cu referire la dispozițiile art. 918 alin. 2 C.pr.civ., instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă în fiecare lună, a unei sume în cuantum de 1/4 din venitul net lunar realizat, nu mai puțin de 1/4 din salariul minim pe economie, cu titlu de obligație de întreținere a minorului, începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 19.02.2020 și până la majoratul acestuia, precum și în continuare până la finalizarea studiilor, nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
În temeiul art. 453 C.pr.civ., va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2254,82 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 100 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 2154,82 lei reprezentând onorariu de avocat, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
In temeiul art. 45 alin. I lit. a) din OUG 80/2013, văzând dispozițiile art. 15 lit. b) din același act normativ, va dispune restituirea sumei de 100 de lei achitată în contul comunei Chiajna în baza facturii nr. taxă judiciară de tiłnbru nedatorată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII IIOTARASTE:
Admite cererea de chełnare în judecată formulată de reclamanta ……….., cu domiciliul ales la C.I. Palade Bogdan, str. Ițcani nr. 20, et. l , ap. 4, sector 2 în contradictoriu cu pârâtul …..
Dispune desfacerea din culpă comună a căsătoriei încheiate între reclamantă și pârât și înregistrată în registrul stării civile al Primăriei Sectorului 6 București sub nr. …
Reclamanta revine la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ….
Dispune exercitarea autorității părintești cu privire la minorul ….exclusiv de către mama acestuia, ….
Stabilește locuința minorului ….născut la data de 01.08.2014, la mama acestuia,….
Obligă pârâtul la plata către reclamantă în fiecare lună, a unei sume în cuantum de 1/4 din venitul net lunar realizat, nu mai puțin de 1/4 din salariul minim pe economie, cu titlu de obligație de întreținere a minorului …., începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 19.02.2020 și până la majoratul acestuia, precum și în continuare până la finalizarea studiilor, nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2254,82 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 100 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 2154,82 lei reprezentând onorariu de avocat.
Dispune restituirea sumei de 100 de lei achitată în contul comunei Chiajna în baza facturii nr. ….06.03.2020, cu chitanța seria …., reprezentând taxă judiciară de timbru nedatorată.
Executorie în ceea ce privește stabilirea modului de exercitare a autorității părintești, stabilirea locuinței minorului și sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Buftea.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței astăzi, 08.10.2020.
Join the newsletter to receive the latest updates in your inbox.