Dezbaterea mostenirii la instanta

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de ....01.2018 a decedat .... astfel cum rezultă din certificatul de deces seria DIO nr. ....01.2018 eliberat de Consiliul Local Sector ... (f. 17).

În ceea ce privește regulile de drept material aplicabile, instanța reține dispozițiile art. 91 din Legea nr. 71/201 1 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, conform cărora „moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a noului Cod Civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii

Întrucât decesul defunctei .... a intervenit la data de 09.01.2018, rezultă că sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod civil.

În drept, potrivit art. 954 C.civ. „Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia''

Văzând aceste dispoziții legale, precum și certificatul de deces depus la fila 17, instanța urmează să constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei ..., decedată la data de ...01.2018, cu ultimul domiciliu în București, sector ..., strada ....

În ceea ce privește compunerea masei succesorale, se constată că prin contractul de vânzarecumpărare nr. ..../1992, încheiat în data de....1992, defuncții .... au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.... situat în București, strada ....Sector ..., compus din trei camere de locuit și dependințe, cu o suprafață utilă de 70,30 mp, precum și cota indiviză de 0,51% din suprafața de folosință comună a imobilului  împreună cu dreptul de folosință asupra terenului aferent în suprafață de 8,54 mp, espectiv cota de 0,51%, pe toată durata existenței construcției (f. 31 vol. I).

Având în vedere că acest bun a fost dobândit în timpul căsătoriei defuncților ... (certificat căsătorie f. 29 vol. I), prin certificatul de moștenitor legal nr. ....2012 eliberat de Biroul Notarial „....” (f. 26 vol. I) s-a reținut că în masa succesorală a defunctului ... se regăsește cota-parte de % din dreptul de proprietate asupra apartamentului mai sus menționat, soției supraviețuitoare .... revenindu-i cota de 1/4 din masa succesorală, iar părților din dosar cota de 3/8 din masa succesorală.

Pe cale de consecință, în masa succesorală a defunctei ... va fi cuprinsă cota de 5/8 (calculată ca fiind cota de 1/2 ce aparținea defunctei, la care se adaugă cota de 1/8 moștenită de la defunctul ...) din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. ... situat în București, strada ....sector ..., compus din trei camere de locuit și dependințe, cu o suprafață utilă de 70,30 mp, precum și cota de 5/8 din cota indiviză de 0,51% din suprafața de folosință comună a imobilului, împreună cu cota de 5/8 din dreptul de folosință asupra terenului aferent în suprafață de 8,54 mp, respectiv cota de 0,5 1 %, pe toată durata existenței construcției.

De asemenea, instanța va reține că din masa succesorală fac parte și bijuteriile din aur reprezentând o verighetă, un inel, lănțișor și cruciulită, având greutatea totală de 12 g, astfel cum acestea apar identificate în planșa foto de la fila 191 vol. I, în cauză nefiind dovedită susținerea pârâtului potrivit căreia bijuteriile au fost dăruite de defunctă reclamantei, iar nu date spre păstrare.

În continuare, din certificatul de naștere existent la dosarul cauzei (f. 24), coroborat cu certificatul de căsătorie (f. 25 vol. I) și certificatul de moștenitor legal nr.... eliberat de Biroul Notarial „...", rezultă că reclamanta-pârâtă ... și pârâtul-reclamant ... au calitatea de descendenți ai defunctei ...., fiind fiul, respectiv fiica acesteia.

Art. 975 alin. 3 și 4 C.civ. stabilește că moștenirea ce li se cuvine descendenților se împarte între aceștia în mod egal.

Pârâtul-reclamant a contestat calitatea de moștenitor a reclamantei-pârâtei, susținând că aceasta nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul legal. Calitatea de moștenitor a pârâtului nu a fost contestată în cauză.

Cu privire la acceptarea moștenirii de către reclamanta-pârâtă, instanța reține că actele de folosință asupra unor bunuri din moștenire reprezintă acte de acceptare tacită a moștenirii, conform art. 110 alin. 2 C.civ., astfel încât păstrarea și folosirea bijuteriilor ce au aparținut defunctei ... de către fiica acesteia reprezintă un act de acceptare a succesiunii.

Prin urmare, instanța va constata că au calitatea de moștenitori legali ai defunctei ...reclamanta-pârâtă ...., în calitate de fiică, cu o cotă de 1/2 din moștenire și pârâtul-reclamant ..., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din moștenire.

Referitor la capătul de cerere având ca obiect ieșire din indiviziune, instanța reține dispozițiile art. 728 C.civ., potrivit cărora nimeni nu este obligat a rămâne în indiviziune.

În cauză devin incidente și prevederile art. 988 C.pr.civ., care dispun că: „La formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părłi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupatia partilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții '

Având în vedere criteriile menționate la art. 988 C.pr.civ., precum și faptul că ambele părți au cerut atribuirea imobilului apartament către pârâtul-reclamant, instanța va atribui pârâtuluireclamant .... imobilul apartament nr.... situat în București, strada ...., compus din trei camere de locuit și dependințe, cu o suprafață utilă de 70,30 mp, precum și cota indiviză de 0,51% din suprafața de folosință comună a imobilului, împreună cu dreptul de folosință asupra terenului aferent în suprafață de 8,54 mp, respectiv cota de 0,51%, pe toată durata existenței construcției.

Valoarea acestui imobil este de 68.000 euro, conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul ... (f. 39-66 vol. II).

De asemenea, având în vedere că bijuteriile de aur de află deja în posesia reclamantei-pârâtei, instanța va atribui reclamantei-pârâte ... bijuteriile din aur reprezentând o verighetă, un inel, lănțișor și cruciulită, având greutatea totală de 12 g, astfel cum acestea apar identificate în planșa foto de la fila 191 vol. I, în valoare de 3.096 lei. Deși bijuteriilor nu a fost stabilită printr-un raport de expertiză, bijuteriile au fost evaluate de reclamanta-pârâtă în vederea timbrării capătului de acestuia cerere,  iar valoarea fost adusă indicată la cunoștință cu acea ocazie nu a fost contestată de către pârâtul-reclamant, deși efectuării unui raport de expertiză în situația în care nu este de acord cu valoarea propusă de reclamantă.

Contestarea valorii bijuteriilor și propunerea unei expertize evaluatorii la al patrulea termen de judecată (f. 233 vol. l) de către pârâtul-reclamant, nu poate fi apreciată decât o măsură de a soluționării cauzei, mai ales în contextul în care la termenul de judecată acordat pentru aducerea bijuteriilor, verificarea și cântărirea acestora, pârâtul nu s-a prezentat și nici nu a solicitat amanarea cauzei (f- 20 vol. II).

Prin urmare, va fi avută în vedere valoarea de 3.096 lei pentru bijuteriile incluse în masa succesorală.

In continuare, având în vedere modalitatea de atribuire a bunurilor ce compun masa succesorală și valoarea acestora, instanța va stabili sumele datorate de părți reciproc cu titlu de sultă, iar în uma compensării până la concurența celei mai mici, va obliga pe pârâtul-reclamant ... să plătească reclamantei-pârâtei ... suma de 166.684 lei cu titlu de sultă, în termen de un an de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant ..., instanța reține că pretențiile cu privire la îmbunătățirile aduse apartamentului nu au fost dovedite prin materialul probatoriu administrat în cauză, motiv pentru care va respinge cererea ca neîntełneiată.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului-reclamant la plata de despăgubiri cauzate de lipsa de folosință a imobilului-apartament, trebuie subliniat că dreptul de proprietate pe cote — părți se caracterizează prin aceea că un bun sau mai multe bunuri aparțin în proprietatea a două sau mai multe persoane care își pot exercita împreună, simultan, concomitent toate prerogativele recunoscute de lege oricărui proprietar, fără ca bunul să fie fracționat în materialitatea sa. De la încetarea coproprietății se va stabili sau individualiza exact partea din bun ce corespunde cotei părți din dreptul de proprietate aparținând fiecăruia și astfel se transformă în proprietate exclusivă.

Potrivit art. 1349 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Coproprietarii nu au drepturi sau prerogative asupra unei părți determinate din bun în materialitatea sa, fiecare copărtaș poate exercita stăpânirea materială a bunului simultan și concurent cu ceilalți copărtași. Folosința materială a bunului poate fi exercitată de fiecare copărtaș cu respectarea unor reguli - neschimbarea destinației, neîmpiedicarea exercițiului simultan și concurent al folosinței celorlalți coproprietari. Fructele pot fi culese, percepute în proprietate exclusivă de coproprietari proporțional cu cota parte ideală din dreptul de proprietate.

Conform art. 636 alin. I și 2 Cod civil, fiecare coproprietar are dreptul de afolosi bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari. Cel care, împotriva voinței celorlalți proprietari, exercită în mod exclusiv folosința bunului comun poatefi obligat la despăgubiri.

Potrivit art. 635 Cod civil coproprietarii vor împărți beneficiile și vor suporta sarcinile coproprietății, proporțional cu cota lor parte din drept, iar în conformitate cu art. 637 C.civ. fructele produse de bunul comun se cuvin tuturor coproprietarilor, proporțional cu cota lor parte din drept. Art. 548 alin. 4 C.civ. stabilește că, fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor și dividendele.

În ceea ce privește modul de folosire a bunului comun, art. 639 Cod civil prevede că acesta se stabilește prin acordiłl coproprietarilor, iar în caz de neîntelegere, prin hotărâre judecătorească.

În raport de prevederile legale precizate anterior, instanța reține că reclamanta-pârâtă, în calitate de coproprietar al imobilului apartament ce face obiectul dosarului dedus judecății, a învederat că a fost lipsită de un atribut al dreptului de proprietate, respectiv folosința asupra cotei din imobilul-apartament, astfel că este îndreptățită să solicite și implicit să obțină despăgubiri acest sens.

Din interpretarea dispozițiilor alt. 636 Cod civil, rezultă că fiecare coproprietar are dreptul de a folosi întreg bunul comun în măsura în care nu schimbă destinația și nu aduce atingere drepturilor celorlalți coproprietari, fiind necesară o manifestare de voință expresă, în sens contrar, din partea celorlalți coproprietari în măsura în care apreciază că le sunt limitate propriile drepturi pe care doresc să le exercite.

Imobilul în cauză a fost folosit, ulterior decesului defunctei ..., exclusiv de către pârâtul-reclamant ..., acesta locuind în imobil cu mulți ani anterior decesului părinților, alături de fosta soție și fiica acestora, astfel cum a învederat prin întâmpinare și cum reiese din declarația martorului...

Din întrebarea nr. 2 adresă la interogatoriu de către reclamantă pârâtului (f. 184 vol. I), rezultă că a existat o situație în anul 2015 în care pârâtul a dat-o afară din apartament pe sora sa, deși aceștia aveau calitatea de coproprietari asupra bunului inclusiv la acel moment.

Starea conflictuală dintre cei doi frați nu a fost negată de niciuna dintre părți, deși pârâtul-reclamant a susținut la interogatoriu (f. 184 vol. I) faptul că nu i-ar fi spus reclamantei-pârâte să nu mai vină la apartament.

În acest context, prin raportare la întreg materialul probatoriu administrat, instanța apreciază că folosirea întregului imobil de către pârât nu a reprezentat o situație acceptată de reclamantapârâtă.

Așadar, după momentul decesului mamei părților, reclamanta este îndreptățită la recuperarea contravalorii lipsei de folosință a cotei sale din imobil. În ceea ce privește data până la care va fi acordată contravaloarea lipsei de folosință, se reține că prin acțiune, reclamanta a solicitat să se calculeze contravaloarea lipsei de folosință până la data introducerii acțiunii. Or, față de această manifestare de voință, raportat la principiul disponibilității, va obliga pârâtul să plătească reclamantei contravaloarea lipsei de folosință în sumă de 3.322 euro (conform calcului de la fila 46 vol. II — 6644 euro / 2), la cursul BNR din ziua plății, aferentă cotei-părți cuvenite reclamantei, pentru perioada ianuarie 2018 — iulie 2020.

In ceea ce privește perioada anterioară decesului defunctei ..., până la 3 ani anterior introducerii acțiunii, instanța reține că mama părților deținea cota-parte majoritată din dreptul de proprietate asupra imobilului 5/8, iar reclamanta-pârâtă nu și-a manifestat în mod expres dezacordul cu privire la modalitatea de folosință a bunului.

Contrar susținerilor pâârtului-reclamant, în cauză, în mod corect a fost avută în vedere la determinarea despăgubirilor, contravaloarea lipsei de folosință cu privire la întregul imobilul, urmând a fi stabilită sumă cuvenită prin raportare la cota-parte deținută din bun. O expertiză ce ar fi determinat contravaloarea lipsei de folosință cu privire la o singură cameră din apartament nu ar fi fost utilă, având în vedere că, așa cum s-a stabilit mai sus, coproprietarii nu au drepturi sau prerogative asupra unei părți determinate din bun în materialitatea sa.

Pe cale de consecință, față de toate argumentele expuse anterior, cererea de acordare a despăgubirilor pentru lipsa de folosință de a imobilului-apartament va fi admisă exclusiv pentru perioada ianuarie 2018 — iulie 2020, perioadă în care bunul a fost folosit exclusiv de către pârâtulreclamant și va fi obligat pârâtul-reclamant ... să plătească reclamantei-pârâtei ...suma de 3.322 euro, la cursul BNR din ziua plății.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părłii care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părłi poatefi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză, prin concluziile formulate pe fondul cauzei, ambele părți au precizat că solicită cheltuieli de judecată. Reclamanta-pârâtă a solicitat taxa judiciară de timbru (1 1.775 lei aferentă cererii introductive — f. 74 vol. I și 92,88 lei aferentă cererii completatoare — f. 171 vol. I), onorariul avocațial și onorariul expertului (750 lei — f. 17 vol. II). Pârâtul-reclamant a solicitat obligarea reclamantei-pârâte la taxa de timbru aferentă cererii reconvenționale (370 lei f. 28 vol. II), onorariul expertului (f. 750 lei. — f. 27 vol. II) și onorariul avocațial.

Raportat la cererea principală, față de specificul acțiunii care prin admitere stabilește automat drepturi în patrimoniul tuturor părților, se impune suportarea cheltuielilor de toate părțile, proporțional cu cotele părți.

Cu toate acestea, instanța nu va avea în vedere la cuantumul cheltuielilor de judecată, taxa judiciară de tiłnbru achitată de pârâtul-reclamant pentru cererea reconvențională, având în vedere că această cerere a fost respinsă ca neîntemeiată. De asemenea, nu va fi luat în considerare nici onorariul expeflului achitat de pârâtul-reclamant, atât timp cât obiectivul propus de parte referitor la eułluarea îłnbunătăților aduse apartamentului nu a fost relevant la soluționarea cauzei.

Totodată, reținând că ałnbele părți au beneficiat de asistență/reprezentare din partea unor avocați aleși, acestea urnłează să suporte individual costul reprezentării/asistenței judiciare.

Pe cale de consecință, prin raportare la dovezile depuse la dosar cu privire la suportarea cheltuielilor de judecată necesare soluționării cauzei, instanța va obliga pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte suma de 6.308,94 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente cotei de V: apartinând pârâtului-reclamant, constând în taxă judiciară de timbru aferentă acțiunii, astfel cum a fost modificată și onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HORĂRȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta-pârâtă ...în contradictoriu cu pârâtul-reclamant ...

Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant ... în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă ...

Constată deschisă succesiunea defunctei ..., decedată la data de .01.2018, cu ultimul domiciliu în București, ....

Constată că au calitate de moștenitori reclamanta-pârâtă ... în calitate de fiică, cu o cotă de 1/2 din moștenire și pârâtul-reclamant ..., în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din moștenire.

Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei ... este compusă din:

- cota-parte de 5/8 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 158 situat în București,..., compus din trei camere de locuit și dependințe, cu o suprafață utilă de 70,30 mp, precum cota de h din cota indiviză de 0,51% din suprafața de folosință comună a imobilului, împreună cu cota de 1/2 din dreptul de folosință asupra terenului aferent în suprafață de 8,54 mp, respectiv cota de 0,51%, pe toată durata existenței construcției;

- bijuterii din aur reprezentând o verighetă, un inel, lănțișor și cruciulită, având greutatea totală de 12 g.

Dispune ieșirea părților din indiviziune.

Atribuie reclamantei-pârâte ... bijuteriile din aur reprezentând o verighetă, un inel, lănțișor și cruciulită, având greutatea totală de 12 g, în valoare de 3.096 lei.

Atribuie pârâtului-reclamant .... imobilul apartament nr.... situat în București, strada ..., compus din trei camere de locuit și dependințe, cu o suprafață utilă de 70,30 mp, precum cota de 1/2 din cota indiviză de 0,51% din suprafața de folosință comună a imobilului, împreună cu cota de h din dreptul de folosință asupra terenului aferent în suprafață de 8,54 mp, respectiv cota de 0,51%, pe toată durata existenței construcției, in valoare totală de 68.000 euro.

Stabilește sumele datorate de părți reciproc cu titlu de sultă, iar în urma compensării până la concurența celei mai mici, obligă pârâtul-reclamant ... să plătească reclamantei-pârâtei ... suma de 166.684 lei cu titlu de sultă.

Stabilește termenul de plată a sultei la un an de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Obligă pârâtul-reclamant ... să plătească reclamantei-pârâtei ... suma de 3.322 euro, la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de contravaloare lipsă de folosință aferentă cotei-părți cuvenite reclamantei, pentru perioada ianuarie 2018 - iulie 2020.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Obligă pârâtul-reclamant să plătească reclamantei-pârâte suma de 6.308,94 lei cu titlu de cheltuieli de judecată aferente cotei de % aparținând pârâtului-reclamant, constând în taxă judiciară de timbru aferentă acțiunii, astfel cum a fost modificată și onorariu expert.

Respinge în rest cererile părților cu privire la cheltuielile de judecată, ca neîntemeiate.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului ... București.