Distrugerea cauzata de animale

Distrugerea cauzată de animale –faptă penală sau răspundere civilă?

Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost procupat cu modalitatea în care se poate procura hrana. În timp ce unele populații beneficiau de teren arabil și condiții meteorologice pentru practicarea agriculturii, alte populații au fost preocupate cu îmblânzirea și creșterea animalelor.

Deși societatea a evoluat și, de asemenea, procurarea hranei a devenit un proces mai ușor, oamenii au păstrat unele obiceiuri stravechi.

În realitatea contemporană, majoritatea persoanelor dețin animale de companie, fie cp este vorba de unele mici sau mari, agresive sau neagresive.

Totodată, anumite persoane și-au dezvoltat anumite afaceri din creșterea și vinderea anumitor animale, fie ca este vorba de cele de companie sau animale care sunt crescute pentru asigurarea hranei.

În acest context, ne putem întreba „cine răspunde pentru paguba produsă de animalul meu?”.

Leguitorul român a înțeles să reglementeze, atât civil, cât și penal, sancțiuni pentru persoanele răspunzătoare atunci când se produce un prejudiciu, o pagubă prin acțiunea animalelor (fie ca sunt de companie sau nu).

În primul rând, trebuie să avem în vedere dispozițiile Codului civil, care, în art. 1375, prevăd răspunderea proprietarului unui animal sau a persoanei care este însărcinată cu răspunderea animalului, chiar și atunci când animalul scapă de sub paza acestora.

Astfel, răspunzătoare pentru aceste pagube sunt:

• în primul rând proprietarul;
• iar apoi persoana care este însărcinată cu răspunderea animalului;

Cine poate fi persoana care este însărcinată cu răspunderea animalului?

Potrivit dispozițiilor Codului civil, pentru ca o astfel de persoană să răspundă, trebuie să existe o convenție (contract de închiriere, comodat etc.) cu proprietarul animalului sau animalelor. Prin această convenție, o persoană preia drepturile și obligațiile proprietarului asupra animalului sau animalelor.

Trebuie subliniat că răspunderea civilă intervine atât pentru animale domestice, indiferent de specie, cât și pentru animale sălbatice ținute în captivitate (în circuri, grădini zoologice etc.).

Un exemplu poate fi dat de acțiunea câinelui de talie mare, care scapă din curtea proprietarului său și pătrunde în curtea învecinată și intră în casă, distrugând tot mobilierul din camera respectivă, De asemenea, vecinul încercând să îl oprească, sperie câinele și acesta devine agresiv, producându-i răni, fiind necesară o intervenție chirurgicală estetică.

În acest context, răspunderea proprietarului câinelui va fi antrenată pe latură civilă, chiar dacă câinele a scapat de sub paza faptică a proprietarului, acesta nu a scăpat din „paza juridică”, proprietarul animalului fiind cel care are toate drepturile și obligațiile asupra acestuia.

În schimb, „păzitorul” animalului va fi exonerat de răspundere, adică nu va răspunde civil, dacă se dovedește că prejudiciul, paguba a fost realizată din culpa excusiva a victimei sau a unei alte persoane.

Spre exemplu, fiind afisat pe gradul unei proprietăți o plăcuță prin care proprietarul avertizează persoanele să nu intre pe proprietate deoarece deține un câine agresiv, o persoană decide să între în respectiva curte pentru a comite infracțiunea de furt. În situația în care încearcă să sperie animalul de companie pentru a putea pătrunde în casă și animalul devine agresiv, proprietarul nu va răspunde civil pentru acțiunile animalului său de companie.

Chiar dacă, în cele mai multe situații, va fi antrenată răspunderea civilă a proprietarilor de animale, sunt situații în care poate fi antrenată și răspunderea penală a acestora.

În acest sens, leguitorul român a înțeles să incrimineze în mod distinct, în materie penală, răspunderea persoanelor care dețin animale în cazul în care acestea produc anumile prejudici, pagube altor persoane.

Ce este definitoriu pentru ca infracțiunea de distrugere să fie reținută, pe lângă răspunderea civilă, este ca fapta prin care se distruge un lucru să fie intenționată, sa se producă cu intenție.

Spre exemplu, proprietarul unei turme de oi duce cu intenție animalele în cultura de floarea soarelui a unei persoane, iar animalele îi produc proprietarului culturii o pagubă însemnată, distrugând aproape toată cultura.

Iată ce trebuie să știți depre această infracțiune:

Textul legal, art. 253 Cod penal, prevede mai multe posibilități în care infracțiunea de distrugere poate fi comisă. Fiind vorba de răspunderea pentru paguba cauzată de animale, vom analiza doar posibilitățile în care se poate produce.

Cine poate săvârși această infracțiune?

Spre deosebire de textul legal în materie civilă, care antrenează răspunderea persoanelor care au în „paza juridică” animalele, în materie penală, va fi răspunzătoare orice persoană care produce cu inteție un prejudiciu, o pagubă unei persoane prin intermediul animalelor.

Art. 253 Cod penal prevede mai multe modalități prin care se poate realiza infracțiunea:

• distrugere;
• degradare;
• aducerea în stare de neîntrebuințare;
• împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui bun;
• înlăturarea măsurilor luate pentru conservarea sau salvarea unui bun.

Care este diferența dintre distrugere și degradare?

Prin noțiunea de „distrugere” trebuie să înțelegem acele acțiuni care fac ca lucrul să nu mai existe, să îl nimicească. În schimb, prin noțiunea de „degradare” , la care face referire textul legal, trebuie să înțelegem acțiunea prin care se produce o stricare, o alterare a lucrului respectiv.

În concret, infracțiunea se realizează prin modalitatea de distrugere atunci când, spre exemplu, este mâncată de turma de oi toată cultura de rapiță a unei persoane, iar infracțiunea se realizează prin modalitatea degradării atunci când, spre exemplu, un câine roade și sfâșie canapeua unui vecin.

SANCȚIUNI

Apreciez că distrugerea cauzată de animale poate fi săvârșită doar prin varianta prevzăută de alin. (1) al art. 253 Cod penal. În acest sens, leguitorul a prevăzut pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani alternativ cu pedeapsa amenzii pentru persoanele care, în mod intenționat, folosesc animalele pentru a produce o pagubă unei persoane.

În concluzie, recomandabil este ca persoanele care au suferit un prejudiciu, o pagubă ca efect al acțiunii produse de un animal, să apeleze la un avocat care poate stabili în concret ce tip de răspundere poate fi antrenată în această situație.

Chiar dacă se va antrena răspunderea penală a persoanei care a folosit animale pentru producerea pagubei, nu va fi exclusă nici răspunderea civilă a acestei persoane care va fi obligată să repare „stricăciunile” cauzate de acele animale.