Drepturile taților la custodia copiilor
În Romania, divorțul este un fenomen sociala tot mai prezent ajungând practic ca unul din patru cupluri să divorțeze. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri, acesta nu reprezintă decât pârghia unui conflict de durată dintre foștii soți asupra custodiei minorilor, acolo unde este cazul.
Rolul unui avocat în astfel de dosare este unul extrem de important întrucât, cel puțin clienților mei, fie ei barbați sau femei, încerc să le explic faptul că ambii părinți au dreptul de a avea legaturi personale cu minorul în cadrul unui program de vizită adecvat vârstei, de a fi înștiințați asupra problemelor pe care acesta le întâmpină, să se implice în creșterea și educarea minorilor prin participarea la deciziile cu privire la copii și asa mai departe.
În țara noastră, legiuitorul român a prevăzut doua tipuri de custodie, respectiv comună si exclusivă. Cele mai relavante texte din punct de vedere al custodiei sunt articolele 396-404 din Codul civil care prevăd anumite obligații ce definesc conceptul de custodie comună.
Art. 401 Cod Civil prevede că: în cazul unui divorț, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta iar în caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a acestui drept.
Trebuie să recunoaștem că, în România, practica instanțelor de judecată este în favoarea mamelor deși, în nenumărate cazuri, tații aveau un comportament mul mai responsabil față de nevoile minorilor considerând astfel că se impunea ca minorul să fie dat spre creștere si educare tatălui.
Cu toate acestea, vă mărturisesc că un avocat specializat pe astfel de dosare are pârghiile necesare de a înclina balanța în favoarea tatălui în lupta pentru custodia minorului printr-o bună strategie și argumentare precum și printr-un probatoriu bine administrat în fața instanței de judecată.
Dar să nu uităm totuși că art. 401 Cod Civil face referire la ascultarea copilului, care este obligatorie în condițiile prevăzute de art. 264 alin. 1 Cod civil care, din punctul meu de vedere, reprezintă aspectul cel mai important pe care instanța trebuie să-l analizeze.
“În procedurile administrative sau judiciare care îl privesc, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauzei.”
Pornind de la acest text de lege, tatăl ar putea să formuleze o cerere de chemare în judecată a fostei soţii prin care să solicite modificarea programului de vizită stabilit de instanță, dar chiar și stabilirea locuiței minorului la acesta în cazul în care se demonstrează că mama copilului are o influență negativa asupra acestuia sau nu are un comportament demn de un părinte responsabil.
Totuși, în cazul în care minorul a fost încredințat spre creștere și educare celuilalt părinte, instanța de judecată trebuie să dispună păstrarea drepturilor celuilalt părinte precum:
Astfel, dacă considerați că drepturile dumneavoatra în calitate de părinte vă sunt lezate prin comportamentul celuilalt parinte sau v-au fost lezate printr-un proces neechitabil și nu numai, nu ezitați în a lua legătura cu un avocat specializat în dreptul familiei astfel incât drepturile dumneavoastră la custodie copilului să fie respectate.
Daca sunteti intr-o astfel de situatie puteti trimite pe email la contact@avocatbogdanpalade.ro cazul dumneavoastra sau imi puteti scrie pe whats app la 0740 807 892 si va raspund in cel mult 24 ore.
Join the newsletter to receive the latest updates in your inbox.