Executarea silita

Executarea silita – urmatorul pas dupa actiunea in pretentii

Dupa ce obtii o hotarare judecatoreasca favorabila prin actiunea in pretentii, urmeaza etapa prin care dreptul tau devine efectiv: executarea silita.

Pentru o explicatie detaliata a acestei etape initiale, poti citi articolul complet despre ,,actiunea in pretentii intre profesionisti – cand firmele nu isi platesc facturile.’’

Ce faci cand firmele nu isi platesc facturile?

Afla cum poti recupera sumele restante de la partenerii comerciali prin actiunea in pretentii. Ghid practic si cadrul juridic explicat de avocat Bogdan Palade.

Blog Avocat Palade BogdanBogdan Palade

Chiar daca instanta a obligat debitorul la plata sumei datorate, nu de putine ori acesta refuza sa achite de bunavoie. In acest caz, creditorul trebuie sa apeleze la forta legii.

Ce este executarea silita?

Executarea silita este procedura prin care creditorul, in baza unui titlu executoriu, poate obtine recuperarea sumelor sau a bunurilor prevazute in hotarare.
Practic, este mijlocul prin care statul, prin executorii judecatoresti, asigura punerea in aplicare a unei hotarari definitive sau a altor titluri executorii (contracte autentice, bilete la ordin, ordonante de plata etc.).

Pentru o intelegere mai clara a etapei anterioare, poti citi si articolul nostru despre actiunea in pretentii intre profesionisti – cand firmele nu isi platesc facturile, de mai sus.

Cadrul juridic aplicabil:

Executarea silita este reglementata in:

• art. 622 – 913 Cod procedura civila, care stabilesc conditiile si formele executarii;
• art. 632 Cod procedura civila, privind titlul executoriu;
• art. 713 Cod procedura civila, referitor la contestatia la executare;
• Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti.

Conform legii, executarea poate incepe numai in baza unui titlu executoriu valabil si doar prin intermediul unui executor judecatoresc competent.

Formele executarii silite:

In functie de natura obligatiei, executarea poate fi:

• mobiliara, prin poprirea conturilor bancare, a veniturilor sau a bunurilor mobile;
• imobiliara, prin urmarirea bunurilor imobile ale debitorului;
• prin predarea bunului ori evacuare, cand debitorul refuza sa elibereze un imobil sau un bun detinut fara drept.

Executorul are obligatia sa actioneze in limitele legii, iar debitorul are dreptul sa formuleze contestatie la executare daca apreciaza ca procedura este nelegala.

Contestatia la executare:

Potrivit art. 713 Cod procedura civila, orice persoana interesata poate contesta executarea in termen de 15 zile de la data cand a luat cunostinta de actul de executare.
Instanta poate dispune suspendarea sau anularea executarii daca se constata nereguli precum lipsa titlului executoriu, prescriptia creantei sau executarea unei sume gresite.

Concluzie:

Executarea silita este pasul final prin care o hotarare judecatoreasca capata forta reala.
Cu sprijinul unui avocat specializat in drept civil si comercial, creditorul poate colabora eficient cu executorul judecatoresc pentru a-si recupera integral sumele datorate, intr-un termen cat mai scurt.

Despre autor

Avocat Bogdan Palade – cu o experienta de peste 16 ani in litigii civile si comerciale, ofera reprezentare juridica in dosare de executare silita, contestatii la executare si recuperare creante.
Mai multe informatii pot fi gasite pe www.avocatbogdanpalade.ro.

Sentinta din Septembrie 2025

JUDECĂTORIA .......

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####

Şedinţa publică din data de ...09.2025

INSTANŢA

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 24.02.2025 sub nr. ..../290/2025, contestatorul ......., în contradictoriu cu intimatul SC . SRL, a formul..........at contestaţie la executare şi cerere de suspendare a executării silite în dosarul execuţional nr...../2025 al .....prin înştiinţarea privind măsura popririi înregistrată la contestator sub nr. ..../18.02.2025, efectuată la cererea creditoarei S.C .....S.R.L, în baza titlului executoriu Sentinţa Civilă nr...../12.06.2024 pronunţată de Tribunalul ....în dosar procesual nr. ..../115/2023, definitivă, prin Decizia Civilă nr. ..../27.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel ...., prin care a înţeles să conteste măsura popririi solicitând anularea acesteia şi suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a contestaţiei la executare ce face obiectul dosarului nr. ..../290/2025 înregistrat la Judecătoria ...., pentru următoarele motive:

În fapt, prin sentinţa civilă nr. ..../12.06.2024, pronunţată de Tribunalul .... în dosar nr. ..../115/2023, definitivă prin Decizia Civilă nr. ..../27.11.2024 pronunţată de Curtea de Apel ...., s-a respins acţiunea promovată de ......şi s-a dispus următoarele: "Obligă reclamantul să plătească intervenientului forţat cheltuieli de judecată în cuantum de 3000 lei".

De asemenea, contestatorul a menţionat că prin încheierea nr..../04.02.2025 din dosarul nr..../290/2025 a fost admisă cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc ...şi a fost încuviinţată executarea silită a Prefectului Judeţul . cu privire la ...titlul executoriu Sentinţa civilă nr. ....

Împotriva actelor de executare comunicate de .... privind stabilirea şi plata cheltuielilor de executare în cuantum de 3545 lei, precum şi a oricăror alte acte şi forme de executare silită, .... a formulat contestaţie la executare împotriva Încheierii nr..../04.02.2025 pronunţată de către Judecătoria .... în dosar nr. ..../290/2025, a executării silite ce face obiectul dosarului execuţional nr. 10/2025 al Executorului Judecătoresc .... şi a Încheierii de stabilire a cheltuielilor de executarea silită din data de 10.02.2025 - fără număr, executare silită ce a fost pornită la cererea creditoarei S.C .... S.R.L, pe care contestatorul a anexat-o prezentei şi face obiectul dosarului nr. ..../290/2025, înregistrat la Judecătoria ......

Astfel, a contestat sumele stabilite cu titlu de cheltuieli de executare silită ca nejustificate şi nelegale pe calea contestaţiei la executare, întrucat nu a existat un refuz de a îndeplini obligaţia de plată de bunavoie a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3000 lei, fiind de notorietate publică faptul că nu a existat şi nici nu avea cum să existe, un buget aprobat pentru anul 2025.

Totodată, prin cererea de executare silită formulată de către creditorul S.C. ..... S.R.L. la data de 30.01.2025, acesta afirmă faptul că "creditorul refuză să execute de bunăvoie obligaţiile care îi revin conform titlului executoriu...".

De asemenea, contestatorul a relatat că, atât la data formulării cererii de executare silită, cât şi la data pronunţării de către de Judecătoria .... a Încheierii nr. ###/04.02.2025, în dosar nr. ..../290/2025 nu a existat niciun refuz din partea acestuia cu privire la îndeplinirea obligaţiei de plată, la data respectivă neavând cunoştinţă despre formularea cererii de executare silită, creditorul neformulând către contestator, în prealabil, nicio solicitare în acest sens (chiar dacă termenul de la care a fost comunicată Decizia Civilă nr..../27.11.2024 a Curţii de Apel Timişoara a fost unul foarte scurt - 08.01.2025), în urma căreia să fi fost exprimat un refuz de a ne îndeplini obligaţia de plată a sumei de 3000 lei.

Totodată, contestatorul a susţinut şi faptul că nu se poate reţine nici măcar trecerea unui termen rezonabil în care putea să ducă la îndeplinire obligaţia de plată, fiind vorba despre un termen de mai puţin de o lună, comunicarea Deciziei Civile nr. ..../27.11.2024 a Curţii de Apel .... realizându-se în prima lună a anului 2025 - a doua zi lucrătoare - 08.01.2025 când, este de notorietate publică faptul că nu a existat şi nici nu avea cum să existe, un buget aprobat pentru anul 2025.

Or, creditorului nu i se cuvine plata sumei totale de 3545 lei, ci doar suma de 3000 lei, diferenţa de 545 lei reprezentând cheltuieli aferente executării silite ce a fost pornită în condiţiile menţionate mai sus respectiv, nu s-a menţionat nici contul în care se dorea să efectuăm plata sumei pretinse.

În ceea ce priveşte Încheierea din data de 10.02.2025 privind stabilirea cheltuielilor de executare silită în cuantum total de 545,00 lei reprezentând onorariu şi cheltuieli de executare silită, detaliate astfel:

- 300,00 lei onorariu executor judecatoresc;

- 40,00 lei taxa judiciară de timbru ; - 130,00 lei taxe poştale;

- 75,00 lei cheltuieli de transport;

Astfel, contestatorul a relatat că din punctul său de vedere, aceasta este nelegală, sumele stabilite încălcând prevederile Ordinului nr..... privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecatoreşti.

Întrucât aceste dispoziţii nu prevăd onorariul pentru activitatea prestată privind executarea obligaţiilor de a face, onorariul maxim care poate fi stabilit prin executor este cel de la pct.12," orice alte acţiuni sau operaţiuni date prin lege "- (min.50 lei-max. 200 lei).

Totodată a învederat că, atâta timp cât legea nu prevede expres cuantumul onorariului pentru aceasta activitate, consideră că nu se poate cere şi acorda alt onorariu decât cel prevăzut la pct.12 din Ordinul Ministerului Justiţiei nr. ######### cu modificările şi completările ulterioare.

Ori, în conformitate cu prevederile art. 670 alin 4 C__ sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea interesată şi ţinând seama de probele administrate de aceasta.

Cu privire la cererea de suspendare a executării silite, contestatorul invocat prevederile art. 701 alin. 1 şi art. 719 alin. 1 Cod procedură civilă.

Astfel, a solicitat instanţei să constate că suspendarea executării este oportună şi urgentă datorită riscului ca instituţia să nu-şi mai poată derula activitatea în mod normal, datorită popririi dispusă în dosarul de executare silită nr..../2025.

În drept, a invocat prevederile art. 712 Cod Procedură Civilă, respectiv art.719 şi urm. din Cod Procedură Civilă, Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul Ministerului Justiţiei nr.######### cu modificările si completările ulterioare, Ordonanţa nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plata ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu modificările si completările ulterioare. Depunem prezenta contestaţie şi cerere de suspendare a executării silite în 2 exemplare pentru comunicare.

În temeiul art. 411, alin. 1, pct. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

În dovedire, a ataşat o ________ înscrisuri.

Intimatul, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare.

În faza cercetării judecătoreşti, instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ataşându-se xerocopia dosarului execuţional nr. 10/2025.

Analizând actele şi lucrările dosarului, din prisma dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.... din data de 12.06.2024 pronunţată în dosar nr. ..../115/2023 de Tribunalul ... - Secţia a II-a Civilă, de C_________ Administrativ şi Fiscal, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul P.....în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului ... şi intervenientul forţat ..... şi a fost obligat reclamantul să plătească intervenientului forţat cheltuieli de judecată în cuantum de 3000 lei..

Prin încheierea din data de 10.02.2025, executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare în sumă totală de 545 lei din care : 300 lei - onorariul executorului judecătoresc, 40 lei - taxă timbru executare, 130 lei – taxe poştale şi 75 lei – cheltuieli de transport.

Tot la data de 10.02.2025, executorul a emis somaţia prin care i-a pus în vedere debitorului ca, în termen de 1 (una) zile de la primirea actelor de executare, să se conformeze în întregime obligaţiei prevăzute în titlul executoriu, în sensul de a achita creditoarei S.C. ##### ##### S.R.L. Reşiţa suma de 3000 lei, contravaloarea cheltuielilor de judecată şi 545 lei, contravaloarea cheltuielilor de executare silită, în total suma de 3545 lei.

Somaţia, Încheierea de stabilire a cheltuielilor executare, împreună cu copie după titlul executoriu şi copie după încheierea de încuviinţare a executării silite, au fost comunicate în mod legal contestatorului ...., la data de 11.02.2025 astfel cum rezultă din dovada de înmânare depusă la fila 45 din dosarul instanţei.

La analiza legalităţii actelor de executare întreprinse în dosarul de executare nr. 10/2025 al Biroului Executorului Judecătoresc ###### #######, instanţa va avea în vedere următoarele texte legale:

Potrivit dispoziţiilor art. 712 alin 1 C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

Alineatul 3) al aceluiaşi articol prevede faptul că, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale.

Conform prevederilor art. 713 C.proc.civ., în situaţia în care executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestaţie motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecăţii în primă instanţă sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă.

Contestaţia la executare fiind o cale de atac deschisă contra măsurilor de executare nelegale, instanţa învestită cu soluţionarea acesteia este ţinută a se limita să cerceteze dacă actele de executare se realizează cu respectarea dispoziţiilor legale privind executarea silită

În ceea ce priveşte măsura popririi, instanţa reţine că aceasta reprezintă una dintre formele de executare silită indirectă asupra veniturilor băneşti ale debitorului, consacrată expres de dispoziţiile art. 781 şi urm. C.proc.civ.  Poprirea se înfiinţează prin adresă comunicată terţului poprit şi debitorului, moment din care se indisponibilizează sumele datorate de terţ debitorului urmărit.

Instanţa reţine că poprirea nu este doar permisă de lege, ci şi preferată pentru celeritatea şi eficienţa sa. Conform art. 781 alin. (2) C.proc.civ., poprirea se înfiinţează asupra sumelor datorate debitorului de către terţi, indiferent de izvorul creanţei, fiind exclusivă doar în cazurile expres prevăzute de lege (spre exemplu, indemnizaţiile cu destinaţie specială sau sumele exceptate de la executare, potrivit art. 729 C.proc.civ.). Or, în speţă, nu s-a făcut dovada că sumele indisponibilizate ar fi exceptate de la executare.

Astfel, analizând măsura popririi prin raportare la actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 10/2025 al Biroului Executorului Judecătoresc ###### #######, instanţa constată că această măsură respectă cerinţele de legalitate impuse de prevederile legale în materie; astfel, instanţa constată că deşi contestatorul debitor a fost somat în mod legal să achite suma cuprinsă în titlul executoriu, acesta nu s-a conformat. D____ urmare, instanţa constată că instituirea popririi prin adresa din data de 17.02.2025 a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de Codul de procedură civilă.

Instanţa apreciază că, de vreme ce debitorul a fost somat în mod legal să execute obligaţia stabilită prin titlul executoriu, dar nu s-a conformat de bunăvoie, executorul judecătoresc era îndreptăţit să procedeze la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege, inclusiv poprirea. Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus – acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem; iar art. 781 C.proc.civ. nu exclude de la poprire creanţele statului sau ale autorităţilor publice, ci consacră principiul egalităţii debitorilor în faţa legii.

Mai mult, măsura este proporţională şi adecvată scopului urmărit, respectiv asigurarea executării titlului executoriu, în acord cu principiul efectivităţii consacrat şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. A admite contrariul ar echivala cu golirea de conţinut a dreptului creditorului de a obţine executarea hotărârii judecătoreşti definitive.

Instanţa subliniază că poprirea, fiind o măsură de executare silită prevăzută de lege şi dispusă în limitele titlului executoriu, nu poate fi calificată ca abuzivă, ci ca expresie a obligaţiei autorităţilor de a da eficienţă hotărârilor judecătoreşti definitive. Res judicata pro veritate habetur – ceea ce a fost judecat se consideră adevărat, iar executarea nu reprezintă altceva decât punerea în aplicare a acestei prezumţii legale de adevăr şi autoritate.

Instanţa are în vedere principiul nemo censetur ignorare legem – nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii, iar debitorul odată intrat într-un raport obligaţional şi fiind somat să-şi execute obligaţia, nu se poate prevala de necunoaşterea consecinţelor neexecutării benevole, între care poprirea constituie cea mai firească etapă procedurală.

De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în mod constant, inclusiv în cauza Hornsby contra Greciei (1997), că dreptul de acces la justiţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă să rămână ineficientă. Prin urmare, executarea hotărârilor judecătoreşti face parte integrantă din "procesul echitabil" garantat de art. 6 ####.

Instanţa reţine dispoziţiile art. 670 lin. (2) C.proc.civ., potrivit cărora "Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, afară de cazul când creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar."

Instanţa reţine că, potrivit art. 670 alin. (4) C.proc.civ., poate cenzura cuantumul cheltuielilor de executare, trebuind să verifice dacă aceste cheltuieli stabilite prin încheierea executorului au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale şi dacă sunt disproporţionate faţă de valoarea şi complexitatea cauzei ori de circumstanţele cauzei.

Cu toate acestea, instanţa apreciază că nu poate interveni pentru a micşora sau mări cuantumul onorariului de executor, având în vedere că în prezent Legea nr. 188/2000 reglementează plafoane minime şi maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecţie debitorului. Onorariul executorului judecătoresc, calculat în limita impusă de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000, nu poate fi disproporţionat de mare faţă de munca depusă de executor, întrucât textul de lege înlătură orice disproporţie vădită.

Contrar opiniei contestatorului, care apreciază că în speţă onorariul executorului trebuie stabilit conform graficului pentru obligaţia de a face, instanţa reţine că onorariul executorului judecătoresc în cadrul dosarului execuţional nr..../2025 a fost stabilit potrivit Ordinului nr.2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, potrivit dispoziţiilor de la pt. 4, conform cărora, onorariul minimal se stabileşte pentru creanţele în valoare depeste 1000 lei, dar până la50.000 lei inclusiv, de 75 lei plus un procent de 2%din suma care depăşeşte 1000 lei dinvaloarea creanţei ce face obiectulexecutării silite, iar onorariul maximal poate fi stabilit pentru creanţele de până la 50.000 lei inclusiv, de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.

De asemenea, potrivit Deciziei ÎCCJ - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii - nr. 6 din 7 martie 2022 referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a celor ale Ordinului ministrului justiţiei nr 2550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, cu modificările ulterioare, şi a dispoziţiilor art. 670 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Onorariile maximale ale executorului judecătoresc, astfel cum sunt stabilite de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 şi de Ordinul ministrului justiţiei nr 2550/C/2006, nu includ şi taxa pe valoarea adăugată prevăzută de art. 265 din Codul fiscal (fostul art. 125 din Codul fiscal din 2003), aferentă serviciilor prestate de acesta în cadrul procedurii de executare silită.

În consecinţă, instanţa apreciază că suma stabilită de executor cu titlu de onorariu de 300 lei este rezonabilă faţă de valoarea pricinii şi de răspunderea executorului pentru actele de executare îndeplinite.

În privinţa celorlalte sume stabilite, instanţa constată că acestea reprezintă cheltuieli necesare desfăşurării executării silite, care sunt permise în mod expres de dispoziţiile art. 670 alin. (3) pct. 5 şi 7 C.proc.civ., justificate prin actele de executare efectuate, astfel cum au fost anterior arătate şi rezonabile.

Cu privire la argumentul contestatorilor conform căruia creditoarea S.C. ....S.R.L. ar fi trebuit să formuleze o cerere de executare voluntară şi că nu s-a probat existenţa unui refuz al contestatorului debitor de executare a obligaţiilor de plată, instanţa are în vedere aspectele învederate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza ###### contra României, conform cărora executarea unei sentinţe sau a unei decizii, indiferent de instanţa care o pronunţă, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din "proces", în sensul art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dreptul de acces la justiţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat ar permite ca o hotărâre definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi.

Administraţia constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiţiei. Pe cale de consecinţă, dacă administraţia refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanţiile art. 6 de care a beneficiat justiţiabilul în faţa instanţelor judecătoreşti îşi pierd orice raţiune de a fi.

#### de aceste principii enunţate de #####, instanţa apreciază că nu este oportun să i se solicite unei persoane care a obţinut în mod definitiv şi irevocabil o creanţă împotriva unei autorităţi publice, în urma unei proceduri în care autoritatea publică a fost parte, să formuleze o cerere expresă pentru executarea creanţei, autoritatea publică având obligaţia să execute voluntar şi prompt şi nu în urma unei cereri exprese, creanţa respectivă, tocmai pentru a contribui la buna administrare a justiţiei.

Referitor la argumentele întemeiate pe prevederile art. 2 din OG nr. 22/2002, instanţa reţine că potrivit acestor dispoziţii "în cazul în care executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somaţia de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.". Totodată, conform art. 3 din O.G. nr. 22/2002 "în cazul în care instituţiile publice nu îşi îndeplinesc obligaţia de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă şi/sau potrivit altor dispoziţii legale aplicabile în materie."

Din analiza acestor prevederi legale, instanţa apreciază faptul că legiuitorul nu a instituit acest termen de graţie, de 6 luni, în mod neconţionat, ci pentru a beneficia de acest termen legal este necesar a fi îndeplinite următoarele cerinţe: instituţia publică este necesar a avea calitatea de debitor; creditorul trebuie să deţină un titlu executoriu împotriva acesteia; din motive neimputabile creditoarei, cauzate de lipsa fondurilor, aceasta trebuie să se afle în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile; iar debitoarea trebuie să probeze demersurile ce au fost întreprinse de aceasta pe a-şi îndeplini obligaţiile de plată.

În ceea ce priveşte situaţia de fapt dedusă judecăţii, instanţa reţine faptul că debitorul nu a probat îndeplinirea condiţiilor mai sus descrise pentru a putea beneficia de termenul legal de graţie, de 6 luni.

Instanţa apreciază faptul că debitorul nu poate avea acces la acest privilegiu conferit de lege doar în virtutea calităţii de instituţie publică, ci acesta trebuie să probeze în mod efectiv imposibilitatea executării creanţei, precum şi demersurile pe care le-a întreprins în vederea realizării obligaţiei de plată puse în sarcina sa.

În continuare instanţa reţine faptul că, contestatorul .... este pus în executare pentru obligaţia de a face, titlul executoriu fiind reprezenta de sentinţa civilă nr.... din data de....06.2024 pronunţată în dosar nr. ..../115/2023 de Tribunalul #####-#######-Secţia a II-a Civilă, de C_________ Administrativ şi Fiscal, în şnur cu decizia civilă nr...../27.11.2024, pronunţată de Curtea de Apel ...., în acelaşi dosar.

Prin raportare la prevederile art. 632 alin.1 rap. art. 634 alin.1 pct. 6 C.proc.civ., ale art. 503. alin.2 pct. 2 şi 3 C.proc.civ. şi ale art. 508 alin. 4 C.proc.civ., instanţa reţine faptul că hotărârea pronunţată în recurs a fost una definitivă şi prin urmare executorie. Astfel, din acel moment, contestatorul trebuia să depună demersuri pentru a-şi îndeplini în mod voluntar obligaţiile.

În lipsa îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 2 din O.G. nr.22/2002, pentru a avea acces a termenul de graţie de 6 luni, instanţa reţine că debitorul urmează a fi supus regulilor generale privind executarea silită regăsite în cuprinsul Codului de procedură civilă, conform cărora demararea formalităţilor nu este limitată de un anumit termen.

În continuare, instanţa apreciază că în lipsa condiţionării acordării termenului de graţie prevăzut de O.G. nr.22/2002 de anumite cerinţe ce trebuie îndeplinite de către instituţia publică, creditorul ar putea suferi o vătămare a dreptului său de a se bucura de valorificarea creanţei sale. Astfel, în măsura în care termenul de graţie nu poate fi acordat în mod arbitrar, iar debitorul nu a probat o lipsa a fondurilor de natură să conducă la imposibilitatea executorii voluntare a creanţei intimatei S.C. ##### ##### S.R.L., precum şi nici demersurile pe care acesta le-a făcut în vederea plăţii acestei sume de bani, instanţa va respinge ca fiind neîntemeiată critica privind necesitatea aplicării prevederilor art. 2 din O.G. nr. 22/2002.

#### de considerentele mai sus expuse, instanţa va respinge contestaţia la executare ca neîntemeiată, menţinând măsura popririi emise prin adresa din 17.02.2025 (fila 44) în dosarul de executare nr..../2025 al Biroului Executorului Judecătoresc ###### #######.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de contestatorul ....

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Reşiţa.