Exemple de inselaciune infractiune

Înșelăciunea

Infracțiunea prevăzută de art. 244 Cod penal are ca scop sancționarea faptelor care aduc atingere patrimoniului unei persoane, caracterizându-se prin faptul că acțiunile sunt comise cu viclenie, fiind cunoscută în rândul populației drept infracțiunea de „escocherie”.

Astfel, se poate pune în discuție existența infracțiunii de înșelăciune DOAR atunci când se realizează inducerea în eroare a unei persone (folosind diverse modalități) și, de asemenea, se produce un prejudiciu, o pierdere.

În legătură cu persoanele care pot săvârși infracțiunea de înșelăciune, subiectul activ, astfel cum este denumit în domeniul juridic făptuitorul, nu este circumstanțiat, astfel infracțiunea poate fi săvârșită de ORICE PERSOANĂ. Un aspect important este că această infracțiune poate fi săvârșită atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice.

Atenție! Făptuitorul, în cadrul acestei infracțiuni, are deja în gând obținerea unor foloase bănești, tot ce trebuie să facă pentru obținerea acestora este să câștige încrederea victimei.

Întrebarea ce se pune este „cum va putea obține încrederea victimei?”, răspunsul este prin inducerea în eroare sau prin asumarea unei calități pe care nu o deține în realitate. De exemplu, faptuitorul sună bunica unei persoane și se prezintă ca fiind prietenul cel mai bun al nepotului victimei. Câștigând încrederea bunicii, faptuitorul pretinde anumite sume de bani folosind ca pretext tratamentul medical al nepotului care este necesar pentru că acesta a suferit un accident de circulație. În acest mod faptuitorul motivează și imposibilitatea de a vorbi cu nepotul victimei, câștigând astfel încrederea acesteia.

Pentru că este de actualitate, o modalitate prin care infractorii pot săvârși infracțiunea de înșelăciune este prin pretinderea că sunt rude cu victimele, au fost diagnosticați cu CODIV-19 și pretind bani pentru achiziționarea unor aparate de ventilație.

Trebuie să știți că modalitățile în care se poate comite această infracțiune sunt diverse anume, aceasta se poate săvârși sub forma unei acțiuni (de inducere în eroare), dar se poate realiza și prin inacțiune (a se lăsa să se creadă că făptuitorul deține o calitate pentru obținerea de foloase).

Această înducere în eroare prevăzută de textul legal poate fi definită sau explicată prin acțiunea de creare de către faptuitor a unei imagini deformate asupra realității, anume prin prezentarea ca adevărată a unei situații neadevărate sau prin prezentarea ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

În acest context, se poate susține că este ipoteza tipică de „păcălire” a persoanei vătămate, în care făptuitorul se bazează pe naivitatea sau pe încrederea victimei.

Atenție! Pentru existența infracțiunii este esențial ca prin faptele sale, faptuitorul să creeze un prejudiciu, o „pagubă”. În acest sens, dacă făptuitorul nu acționează în scopul de a obține un folos necuvenit, nu se poate vorbi de infracțiunea de înșelăciune.

Un exemplu relevant este fapta unei persoane de a vinde un apartament pe care îl deține în calitatea de chiriaș, inducând în eroare cumpărătorii cu privire la adevăratul proprietar, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.

Sub aspectul variantelor prevăzute de textul legal, la alin. (1) al art. 244 Cod penal, este prevăzută varianta tip a acestei infracțiuni, anume inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă o faptă adevărată, în scopul producerii pentru sine sau pentru altă persoană a unui folos patrimonial, un beneficiu bănesc.

La alin. (2) al art. 244 Cod penal este prevăzută  varianta agravată a acestei infracțiuni, realizată prin folosirea de nume sau de calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.

Calitățile mincinoase sunt acele caracteristici  sau atribuții specifice ale unei persoane, legate de gradul de rudenie, profesie, funcție etc. apte să asigure inducerea în eroare a unei persoane. Exemplul tipic pentru această formă de comitere a infracțiunii este dat de persoanele care se prezintă ca reprezentanți ai unor fundații care există în realitate, dar faptic infractorul nu are calitatea de reprezentant, și care prezintă cazul unei persoane bolnave, sensibilizând astfel victima, solicitând bani pentru tratamentul medical de specialitate al persoanei bolnave.

Sub aspectul sancțiunilor aplicate, în alin. (1) al art. 244 Cod penal este prevăzută pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. În ceea ce privește varianta agravată, alin. (2) al art. 244 Cod penal, este prevăzută pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.

Atenție! Tentativa la infracțiunea de înșelăciune este posibilă și, potrivit art. 248 Cod penal, se pedepsește. Astfel, dacă în exemplul menționat mai sus chiriașul nu duce la îndeplinire, din diverse motive, planul cu privire la vânzarea apartamentului, deși și-a asumat calitatea de proprietar în fața cumpărătorului, acesta săvârșește tentativă la infracțiunea de inșelăciune.

Un aspect important din punctul de vedere al sancțiunii aplicate persoanei care a comis înșelăciunea este dat de faptul că răspunderea penală a acesteia poate fi înlăturată prin împăcarea părților, a victimei și a infractorului.

În ceea privește practica judecătorească, tendința instanțelor judecătorești este de a aplica o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege:

„Decizie nr. ….., Curtea de Apel Bucuresti, inselaciunea (art.244 NCP) (Penal)

C U R T E A

Deliberând asupra apelului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr….. , din Dosarul nr….., Judecătoria Sectorului I, Bucureşti, Secţia penală:

în temeiul art.396, alin.4, Cod de procedură penală, raportat la art.244, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală, a stabilit în sarcina inculpatului ……………pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune ;

în temeiul art.83 , Cod penal, a amânat aplicarea pedepsei de 1 an închisoare, pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, stabilit conform art.84, Cod penal;

în temeiul art.85, Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, l-a obligat pe inculpat să respecte următoarele măsuri de supraveghere :

1. a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune I____ , la datele fixate de către acesta;
2. b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
3. c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
4. d) să comunice schimbarea locului său de muncă;
5. e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

în temeiul art.86, alin.1, Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.85 alin.1, lit. c – e, Cod penal, se comunică Serviciul de Probaţiune I____;

în temeiul art.85, alin.2, lit.b, Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, l-a obligat pe inculpatul ………… să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Chiajna sau în cadrul Bazei Sportive Chiajna, pe o perioadă de 45 de zile lucrătoare;

în temeiul art.83 alin.4, teza ultimă, Cod penal, a atras atenţia inculpatului …………asupra dispoziţiilor art.88 Cod penal, privind revocarea amânării aplicării pedepsei cu consecinţa aplicării pedepsei şi executării pedepsei închisorii în regim de detenţie, în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse de instanţă sau stabilite de lege, în cazul în care nu se îndeplinesc integral obligaţiile civile stabilite de instanţă până la expirarea termenului de supraveghere, precum şi în cazul în care inculpatul mai săvârşeşte o infracţiune pe parcursul termenului de supraveghere;

în temeiul art.396, alin.4, Cod de procedură penală, raportat la art.244, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.396, alin.10, Cod de procedură penală, a stabilit în sarcina inculpatului ….pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune;

în temeiul art.83, Cod penal, a amânat aplicarea pedepsei de 9 luni închisoare, pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, stabilit conform art.84, Cod penal;

în temeiul art.85, Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, l-a obligat pe inculpat să respecte următoarele măsuri de supraveghere :

1. a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune I____ , la datele fixate de către acesta;
2. b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
3. c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;
4. d) să comunice schimbarea locului său de muncă;
5. e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

în temeiul art.86, alin.1, Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art.85, alin.1, lit. c – e, Cod penal, se comunică Serviciul de Probaţiune I____;

în teme iul art.83 alin.4, teza ultimă, Cod penal, a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.88, Cod penal, privind revocarea amânării aplicării pedepsei cu consecinţa aplicării pedepsei şi executării pedepsei închisorii în regim de detenţie, în cazul nerespectării, cu rea-credinţă, a măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse de instanţă sau stabilite de lege, în cazul în care nu se îndeplinesc integral obligaţiile civile stabilite de instanţă până la expirarea termenului de supraveghere, precum şi în cazul în care inculpatul mai săvârşeşte o infracţiune pe parcursul termenului de supraveghere;

a luat act că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză;

în temeiul art.398, raportat la art.274 alin.1, Cod de procedură penală, i-a obligat pe inculpaţi la plata a câte 1000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (500 lei aferente urmăririi penale, 500 lei aferente judecăţii).[…]

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

În temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii-inculpaţ………… împotriva Sentinţei penale nr……….. a Judecătoriei Sectorului I, Bucureşti, din Dosarul nr……….

În temeiul art.275, alin.2 şi alin.4, Cod de procedură penală, obligă pe fiecare dintre apelanţii-inculpaţi la plata sumei de câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.”