Impartirea bunurilor dupa divort 2021

Judecatoria Sector 5 Bucuresti

Sentinta civila nr....

Analizând ansamblul material probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Părțile s-au căsătorit la data de ....1981, căsătoria acestora fiind desfăcută din culpa exclusivă a pârâtului, prin sentința civilă nr.....2017 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București.În timpul căsătoriei s-au născut doi copii, majori la data desfacerii căsătoriei.

Instanța constată că pe întreg parcursul căsătoriei între părți a fost incident regimul matrimonial al comunității legale. Astfel, până la intrarea în vigoare a Codului civil -l octombrie 2011 — regimul comunității legale era singurul regim matrimonial admis de Codul familiei, iar ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, nu a intervenit nicio modificare (convențională sau judiciară) a regimului matrimonial.

În raport de intrarea în vigoare la data de 01.10.2011 a Legii 287/2009 privind Codul civil, instanța apreciază necesară rezolvarea chestiunii prealabile a determinării legii aplicabile cauzei.

Astfel, obiectul prezentei cereri îl reprezintă partajarea unor bunuri și datorii dobândite de soți în timpul căsătoriei. Se are în vedere, deci, o situație juridică născută anterior anului 2011. În aceste condiții, sunt aplicabile prevederile art. 5 alin. 2 din Legea 71/201 1 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil : „Dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia derivate din (...) raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor (...) dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.”.

Prin urmare, pentru analiza regimului juridic al proprietății comune în devălmășie și ieșirea din indiviziune sunt aplicabile dispozițiile Legii 287/2009.

Potrivit articolului 339 C.civ., „Bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților".

De asemenea, potrivit articolului 356 C.civ., „Dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.''

Conform prevederilor art. 357 C.civ., (l) În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor. (2) In acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soții au avut o contribuție egală.”.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, respectiv imobilul situat în București, sector 5, str. .... compus din 3 camere și dependințe, autoturismul marca Opel Astra cu număr de înmatriculare .... și autoturismul marca Dacia 1310 cu număr de Înmatriculare ...., cu cotă de contribuție egală a soților.

În timpul căsătoriei părțile au dobândit un bun imobil — ap.... situat în București, sector 5, str....., compus din trei camere și dependințe, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.../01.07.1991 încheiat cu Imobiliara RA Cotroceni, al cărui preț a fost achitat prin contractarea unui împrumut la CEC, achitat de către părți împreună pe durata căsătoriei.

De asemenea, în anul 1999 părțile au achiziționat autoturismul marca Dacia 1310, iar în anul 2013 autoturismul marca Opel Astra, prețul acestui ultim autoturism fiind achitat cu suma împrumutată prin Contractul de credit nr.....încheiat cu Raiffeisen Bank.

În ceea ce privește bunurile, a căror existență nu a fost contestată de părți, și cu privire la caracterul de bun comun părțile sunt de acord, instanța constată că este incidentă prezumția de comunitate instituită de art.339 C.Civ., această prezumție nefiind înlăturată de către vreuna dintre părți prin dovada contrară, a incidenței vreunuia dintre cazurile prevăzute de art. art.340 C.Civ.

Cu privire la contribuția soților la dobândirea bunurilor comune, instanța reține că atât sub imperiul Codului familiei cât și al noului Cod civil, funcționează prezumția contribuției egale a soților, prezumție care în cauză nu a fost răsturnată.

În acest sens, instanța are în vedere faptul că codevălmașii, neavând de la început stabilit dreptul de proprietate asupra unor anumite bunuri sau asupra unei anumite cote din aceste bunuri, numai cu ocazia partajului se stabilește cota fiecărui soț în ansamblu, pentru totalitatea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. Cota fiecărui soț se stabilește în raport cu aportul avut în întreaga perioadă a căsătoriei și apare ca vădit greșită reținerea unor cote diferite pe categorii de bunuri ori reținerea unei cote exclusiv prin raportarea la un singur bun. Astfel, în mod constant în jurisprudență s-a apreciat că universalitatea juridică a bunurilor comune implică unicitatea de cote la împărțeală, stabilite pentru fiecare codevălmaș, în funcție de contribuția reală la dobândirea bunurilor luate în ansamblu, iar nu la pluralitatea de cote, adică diferențierea cotelor în raport cu categoriile de bunuri.

Instanța mai are în vedere că stabilirea cotelor de contribuție nu se face prin efectuarea unui calcul matematic al banilor folosiți pentru achiziționarea unui singur bun sau prin compararea matematică a salariilor foștilor soți, ci și în raport cu alte elemente, chiar și necuantificabile ori nepatrimoniale cum ar fi munca în gospodărie, aportul foștilor soți la creșterea și educarea copiilor rezultați din căsătorie ori chiar capacitatea foștilor soți de susținere a căsniciei inclusiv prin sprijin moral și nu numai material, sprijin pe care soții erau obligați să și-l acorde în perioada căsătoriei.

Cu privire la partajarea bunurilor comune, instanța reține că potrivit art. 1143 C.civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.

Conform art. 984 alin. (1) C.pr.civ, dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție potrivit celor arătate la art. 982, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele comoștenitorilor față de defunct, precum și sarcinile moștenirii. Conform alin. (2) al aceluiași text de lege, instanța va face împărțeala în natură. În acest sens, ea procedează Ia formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

Conform art. 676 alin. I C.civ, partajul bunurilor comune se va face în natură, proporțional cu cota-parte a fiecărui coproprietar, legea reglementând doar ca modalități subsecvente împărțirii în natură atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte în favoarea celorlalți coproprietari, respectiv vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari, sau în caz de neînțelegere, Ia licitație publică și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota parte a fiecăruia dintre ei,

Potrivit art. 988 C.pr.civ, la formarea și atribuirea loturilor, instanța va tine seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții sau îmbunătățiri cu acordul celorlalți coproprietari sau altele asemenea.

Efectul juridic al partajului este reglementat de art. 680 C.civ și constă în faptul că fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, după caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în cazul partajului judiciar.

Analizând aceste criteriile și faptul că reclamanta a solicitat atribuirea bunului imobil, instanța urmează a dispune sistarea stării de indiviziune prin atribuirea către reclamantă în deplină proprietate și posesie a apartamentului nr.... situat în București, sector 5, str. ... Se va avea în vedere și faptul că pârâtul legal citat nu a formulat vreo cerere de atribuire a bunului. Instanța reține că valoarea actuală de piață a imobilului este 358.340 lei.

Cu privire la partajarea bunurilor mobile, instanța are în vedere că cele două autoturisme sunt în posesia pârâtului, motiv pentru care instanța urmează a atribui acestuia în deplină proprietate și posesie autoturismul marca Opel Astra (în valoare de 31.884,40 lei) și autoturismul marca Dacia 1310 (în valoare de 2281,30 lei).

În ceea ce privește sulta cuvenită pârâtului, instanța constată că pârâtul este îndreptățit să primească 50% din valoarea bunurilor, corespunzător cotei sale din dreptul de proprietate. În consecință, instanța o va obliga pe reclamantă la plata către pârât a sumei de 324.174,3 lei, cu titlu de sultă, în termen de 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța reține că potrivit art.453 alin. I C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată.

Instanța va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 9.198,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând cota de 50% din cheltuielile de judecată făcute de reclamantă, respectiv taxa de timbru (13.196,5 lei), onorariu avocat (3000 lei), onorarii experți (1400 lei+800 lei), avându-se în vedere că acestea au fost achitate integral de reclamantă, iar în cazul partajului nu există doar o parte în culpă procesuală.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta ... cu domiciliul procesual ales la Cab. Ind. Av. Bogdan Palade, în București, str. Ițcani nr.20, et. I , ap.4, sector 2, persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură fiind av. Bogdan Palade, în contradictoriu cu pârâtul ....

Constată că reclamanta și pârâtul au dobândit în timpul căsătoriei, cu cote de contribuție egale, dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri:

- apartamentul nr....situat în București, sector 5, ....

• autoturism marca Dacia 13 cu număr înmatriculare ...; - autoturism marca Opel Astra cu număr înmatriculare ...

Sistează starea de indiviziune asupra masei partajabile, după cum urmează:

Atribuie reclamantei în deplină proprietate și posesie apartamentul nr... situat în București, sector 5,... (în valoare de 358.340 lei).

Atribuie pârâtului-reclamant în deplină proprietate și posesie autoturismul marca

Opel Astra (În valoare de 31.884,40 lei) și autoturismul marca Dacia 1310 (în valoare de 2281,30 lei)

Obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de 324.174,3 lei, cu titlu de sultă.

Acordă termen pentru plata sultei 2 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 9.198,25 lei reprezentând jumătate din cheltuieli de judecată (onorariu avocat, taxă timbru și onorarii experți).

Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.

Pronunțată azi, ...05.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.