Impartirea bunurilor dupa divort

Impartirea bunurilor dupa divort:

Intrebare:

• Pot face partajul in Romania asupra unui bun cumparat de unul din soti intr-un stat membru U.E.( de exemplu Italia)?

Raspuns avocat specializat in impartirea bunurilor dupa divort:

• mai jos aveti un extras dintr-o hotarare pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti:

”Art.129 alin.(2) pct. 1 Cod proc.civ. dispune că „Necompetenta este de ordine publică: l. în cazul încălcării competenlei generale, când procesul nu este de competenta instan(elorjudecătorești;”.

Conform art. 130 alin.(l) Cod proc.civ. „Necompetenta generală a instan(elor judecătorești poate fi invocată de părti ori de către judecător în orice stare a pricinii. ”

În temeiul art.24 pct.l din Regulamentul nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (reformare) „Următoarele instanfe dintr-un stat membru au competentă exclusivă, indiferent de dopniciliul părtilor:

l.în materie de drepturi reale imobiliare sau de închiriere a unor ipnobile, instantele din statul membru pe teritoriul căruia este situat imobilul.

Potrivit art.248 alin.(l) Cod proc.civ. „Instanta se va pronunta mai întâi asupra exceptiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

lnstanța reține că prezenta cerere cu care a fost învestită are ca obiect partajul bunurilor comune în cadrul unei proprietăți comune în devălmășie, altfel spus trebuie stabilit cine este proprietarul bunurilor și cota parte din dreptul de proprietate asupra căruia este titular, dar și modalitatea de atribuire a respectivelor bunuri.

Cu alte cuvinte, cauza dedusă acestei judecăți are ca obiect în sens larg, drepturi reale imobiliare, respectiv dreptul de proprietate asupra unui imobil care se află pe teritoriul unui stat al Uniunii Europene, ambele părți fiind cetățeni ai altui stat al Uniunii Europene.

În acest context, sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art.24 pct. I din Regulamentul nr. 1215/2012 (suscitate) care stabilesc că în materia drepturilor reale, cum este și dreptul de proprietate, competența de soluționare a litigiilor aparține instanței din statul membru pe teritoriul căruia este situat imobilul.

De asemenea, instanța notează că o asemenea competență este exclusivă, părțile neputând deroga de la aceasta, indiferent de domiciliul lor (regula generală), pentru rațiuni de previzibilitate și de securitate juridică, așa cum sunt explicate în preambulul Regulamentului nr.1215/2012.

Față de prevederile procedurale care instituie în sarcina instanței obligația de a verifica și a stabili dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece cauza cu care este învestită, precum și având în vedere dispozițiile legale care impun în cadrul procedurii, discutarea cu prioritate a excepțiilor invocate de părți, instanța, analizând excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată prin întâmpinare (excepție de procedură, absolută (de ordine publică), peremptorie), o consideră întemeiată în raport de dispozițiile art. 130 alin.(l) și ale art. 129 alin.(2) pct. I Cod proc.civ., motiv pentru care urmează să o admită, în temeiul 131 alin.(l) Cod proc.civ. și art. 132 Cod proc.civ. și să respingă capătul de cerere având ca obiect partajarea unui bun imobil situat pe teritoriul Italiei, Milano, ca inadmisibilă.”