Ce drepturi are victima unei agresiuni sexuale?
Infracțiunea de agresiune sexuală prevăzută de art. 219 Cod penal a fost concepută de leguitor în scopul de a asigura o protecție deplină față de orice acte de natură sexuală, comise prin constrângere sau prin punerea victimei în imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința.
Infracțiunea de agresiune sexuală reprezintă, ca și violul, o încălcare a libertății sexuale. Această incriminare are rolul de a asigura protecția libertății și integrității sexuale în situațiile care nu pot fi încadrate în cadrul infracțiunii de viol.
Având în vedere faptul că este o infracțiune care este în strânsă legătură cu libertatea sexuală a persoanei, trebuie precizat că subiectul activ al infracțiunii (făptuitorul) poate fi ORICE persoană, iar subiectul pasiv al infracțiunii (victima), de asemenea, poate fi ORICE persoană.
ATENȚIE! În varianta tip prevăzută de Codul penal, cercetarea penală asupra infracțiunii de agresiune sexuale începe doar după depunerea plângerii prealabile de către victima infracțiunii.
Având în vedere că dosarul de urmărire penală se deschide doar după depunerea plângerii de către victimă trebuie să indic că aceasta are dreptul de a formula și depune plângerea maximum 3 luni de la data comiterii infracțiunii, conform dispozițiilor procedurale.
În aceste condiții, primul pas pe care trebuie să îl facă victima unei agresiuni sexuale este să anunțe autoritățile despre săvârșirea infracțiunii.
Ulterior, recomandarea este ca victima să apeleze la un avocat pentru a afla, în concret, drepturile și obligațiile pe care le are în cursul urmăririi penale.
Printre cele mai importante drepturi pe care le are victima agresiunii sexuale este dreptul de a beneficia de asistență juridică din partea unui avocat în cursul procesului, atât în fața poliției, procurorului, cât și în fața instanței de judecată.
Un alt drept important pe care îl are victima agresiunii sexuale este dreptul de a se constitui parte civilă în cadrul procesului penal.
Ce implică acest drept și de ce e important? Partea civilă este reprezentată de victima infracțiunii care are anumite pretenții civile de la infractor. În acest sens, dacă victima infracțiunii a suferit un prejudiciu, o pagubă o poate recupera de la infractor.
În cazul infracțiunii de agresiune sexuală, prejudiciul poate fi reprezentat de banii achitați pentru efectuarea unor tratamente și investigații medicale, sumele de bani achitate cu titlu de onorariu pentru avocat și lista nu se finalizează aici.
Având în vedere că este o infracțiune asupra libertății sexuale a persoanei, despre consimțământul acesteia cu privire la întreținerea relațiilor intime care a fost încălcat, deseori victimele au nevoie de terapie psihologică.
Unul dintre cele mai întâlnite diagnostice este cel de Sindrom de stres post-traumatic, care, de cele mai multe ori, are repercusuni grave asupra calității vieții unei persoane.
În acest sens, cheltuielile pe care le face victima cu terapiile psihologice, intră în prejudiciul produs ca urmare a comiterii înfracțiunii de agresiune sexuală.
ATENȚIE! Pe lângă prejudiciul material (paguba) pe care victima îl poate solicita în cursul procesului penal (exemplele fiind enunțate anterior), aceasta poate solicita și obligarea făptuitorului la plata de daune morale ca urmare a suferințelor psihice la care a fost supusă.
Revenind la aspectele ce implică acest drept al victimei, trebuie menționat că pentru a beneficia de recuperarea cheltuielilor și de daune morale, victima infracțiunii trebuie să facă o cerere prin care precizează organului de poliție sau procurorului sau judecătorului faptul că aceasta dorește să se constituie parte civilă, indicând și prejudiciul său.
Până când se poate formula o astfel de cerere? Potrivit dispozițiilor procedural penale, cererea de constituire parte civilă poate fi formulată până la începerea cercetării judecătorești, adică la poliție sau la parchet sau chiar în fața judecătorului.
Având în vedere faptul că am inclus în cadrul prejudiciului sau cheltuielilor ce pot fi recuperate și costurile terapiei psihologice, se poate pune întrebarea „Îmi pot schimba cuantumul cheltuielilor solicitate în cadrul cererii de constituire parte civilă?”.
Răspunsul este afirmativ, se poate formula în cadrul procesului penal cerere de majorare pretenții civile în funcție de documentele justificative (facturi, bonuri, chitanțe) pe care le deține victima agresiunii sexuale.
Un alt drept important pe care îl are victima infracțiunii este în strânsă legătură cu dreptul de a beneficia de asistență juridică din partea unui avocat și anume dreptul de a propune administrarea de probe.
Iată motivul pentru care se afirmă că unul dintre cele mai importante drepturi pe care îl are victima este cel al asistenței juridice din partea unui avocat, acesta poate să efectueze în numele victimei toate cererile și demersurile pentru ca drepturile acesteia să fie aplicate în cursul procesului penal.
Revenind la dreptul victimei de a propune administrarea de probe, aceasta printr-o cerere formulată îi poate solicita procurorului să se utilizeze în cadrul dosarului de urmărire penală anumite probe care sunt relevante pentru soluționarea cauzei.
Spre exemplu, aceasta poate solicita procurorului să se administreze proba cu expertiza psihologică de către unul dintre experții psihologi din cadrul INML, din cadrul căruia să rezulte faptul că victima prezintă traumele și/sau comportamentul unei persoane agresată sexual.
Acest exemplu nu este întâmplător având în vedere că agresiunea sexuală poate genera atât urme fizice, cât și urme psihologice, iar în anumite situații, cât nu există urme fizice trebuie să apelezi la experții de specialitate pentru a aduna urmele psihologice.
Și nu în ultimul rând, trebuie menționat un alt drept al persoanei vătămate, care și acesta este în strânsă legătură cu dreptul de a beneficia de asistență juridică din partea unui avocat, este dreptul de a contesta durata soluționării cercetării penale.
Anume, în practică sunt situații când cercetarea în cadrul dosarului penal poate să dureze foarte mult, câțiva ani, mai ales atunci când victima agresiunii sexuale are o poziție procesuală pasivă.
Pentru aceste situații, când cercetarea de către poliție sau procuror durează prea mult, victima poate formula o cerere judecătorului prin care să solicite stabilirea unui termen în care procurorul și polițiștii să fie obligați să finalizeze urmărirea penală.
REȚINEȚI:
- Atunci când se săvârșește o agresiune sexuală leguitorul român a prevăzut drepturi și obligații atât pentru infractor, cât și pentru victima infracțiunii, printre care:
· dreptul de a fi asistat sau reprezentat de un avocat;
· dreptul de propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii
· dreptul de a se constitui parte civilă - prin care victima poate primi o sumă de bani în situația în care suferă o pagubă, un prejudiciu.
- În varianta tip cercetarea penală începe doar la plângerea prealabilă a victimei, care poate fi depusă în termen de maximum 3 luni de la data comiterii infracțiunii.
Iată un extras dintr-o decizie a Curții de Apel București cu privire la infracțiunea de viol:
„PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
[...]
În baza art. 396 alin. (2) Cod procedură penală coroborat cu art. 67 Cod penal şi în referire la art. 219 alin. (1) şi (2) lit.c Cod penal, condamnă pe inculpatul B____ la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a, b, n şi o Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica cu victima C__ sau cu mama acesteia, ori de a se apropia de acestea, dreptul de a se apropia de locuinţa, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale) pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de agresiune sexuală.”
Join the newsletter to receive the latest updates in your inbox.