Infractiunea de furt - diferente

Difențele dintre infracțiunile de furt

Una dintre cele mai întălnite infracțiuni, atât pe teritoriul României, cât și în statele din întreaga lume este infracțiunea de furt. Indiferent care este modalitatea prin care se comite această infracțiune ( spre exemplu prin folosirea unor aparențe mincinoase, care nu corespund realității), infracțiunea de furt este cea mai răspândită infracțiune.

Din cele mai vechi timpuri, juriștii au fost preocupați cu formularea unor legislații care să incrimineze și să sancționeze faptele care se îndreaptă împotriva bunurilor, lucrurilor unei persoane.

Încă din perioada sclavagistă au fost pedepsite cu asprime (cu pedepse începând cu biciuirea și ajugând până la omorul făptuitorului) furtul, tâlhăria și jaful.

Această asprime a pedepselor ilustrează frecvența infracțiunilor și gravitatea lor; împotriva acestor fapte săpânirea era obligată să recurgă la cele mai aspre măsuri.

Datorită frecvenței cu care se produce infracțiunea de furt, pentru a putea atinge scopul legislației penale, acela de prevenire și de sancționare, leguitorul român a consacrat în mod distinct 3 infracțiuni: furtul, furtul calificat și furtul în scop de folosință.

Deși aceste 3 infracțiuni se bazează pe aceeași acțiune, de a deposeda, a jefui o persoană de un bun, un lucru, totuși aceste infracțiuni sunt distincte și sancțiunile pentru săvârșirea acestora sunt stabilite în funcție de gradul de pericol pe care acestea îl generează.

În acest sens, iată ce trebuie să știți despre cele 3 infracțiuni:

Ce este furtul? Furtul, indiferent de infracțiunea despre care vorbim, este reprezentat de acțiunea de luare, deposedare a unui bun, a unui lucru din posesia unei persoane, în scopul de a și-l însuși pe nedrept. Aceasta este definiția de la care pleacă incriminarea celor 3 infracțiuni de furt.

Comun acestor infracțiuni este că subiectul activ (făptuitorul, infractorul) nu este circumstanțiat, adică această infracțiune poate fi săvârșită de ORICE persoană. De asemenea, și în cazul victimei, aceasta poate fi ORICE persoană.

Trebuie să subliniez că infracțiunea de furt, prevăzută de art. 228 Cod penal este infracțiunea de bază, de la care pleacă și celelalte două infracțiuni.

Fiind vorba de „variante speciale” ale infracțiunii de furt, furtul calificat și furtul în scop de folosință ilustrează diferența dintre consecințele mai grave sau mai reduse pe care le pot avea față de infracțiunea de bază.

De ce a fost necesară reglementarea de către leguitor a 3 infracțiuni?

Infracțiunile de furt calificat și furt în scop de folosință sunt infracțiunile în care se comite acțiunea de furt, așa cum a fost definită anterior, dar, acestea sunt comise în anumite situații stabilite în mod special de lege, situații care produc urmări mai grave sau mai ușoare în funcție de fiecare infracțiune.

Spre exemplu, dacă vorbim de furtul calificat, leguitorul romând a considerat că urmările date de acțiunilef făptuitorului, atunci când acesta comite furtul în situațiile special prevăzute de Codul penal, sunt mai grave și în lumina acestor situații, făptuitorul trebuie sancționat cu o pedeapsă mai aspră.

În concret, diferența dintre furt calificat și furtul simplu, de bază, este dată de circumstanțele în care se produc acestea. Spre exemplu, dacă o făptuitorul se află într-un mijloc de transport în comun (tramvai, STB etc.) și observă că o persoană are telefonul mobil într-un loc ușor accesibil (în buzunarul din spate de la pantaloni, în geanta deschisă etc.), dacă sustrage, ia telefonul resprectiv făptuitorul va fi sancționat pentru furt calificat și nu pentru furt simplu, fiind calificată această faptă pentru că este săvârșită în mijlocul de transport în comun.

Pentru a putea lămuri care difența între aceste două infracțiuni, trebuie să analizăm condițiile pentru a fi reținut furtul calificat. Astfel furtul care este comis în următoarele împrejurări:

1. într-un mijloc de transport în comun;
2. în timpul nopții;
3. de o persoana mascată, deghizată sau travestită;
4. prin efracție, escaladare sau prin folosirea unei chei adevărate sau a unei chei mincinoase;
5. prin scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere;
6. asupra unui bun care face parte din patrimoniul curtural (case tradiționale, obiecte de muzeu etc.);
7. prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
8. de o persoană care are asupra sa o armă;
9. furtul de țiței, gazolină precum și alte substanțe care pot fi folosite ca și conbustibil;
10. componente ale sistemului de irigație;
11. componente ale rețelelor electrice (fire etc.);
12. furtul unui dispozitiv de incendiu sau de semnalizare, alarmare în caz de incendiu sau alte situații de urgență;
13. furtul unui mijloc de transport sau a oricărui mijloc de intervenție la un incendiu;
14. furtul instalațiilor de siguranță și de dirijare a traficiului (feroviar, maritim, terestru aerian), precum și ale componentelor acestora;
15. furtul de lucruri care ar putea pune în pericol siguranța traficului și a persoanelor pe drumurile publice ( spre exemplu limitatoarele de viteză instalate pe carosabil în zone aglomerate);
16. furtul de cabluri, linii, echipamente și instalații de telecomunicații

Astfel, atunci când furtul se comite în situațiile menționate sau se comite asuăra bunurilor, lucrurilor menționate, ÎNTOTDEAUNA se va reține furtul calificat și nu furtul simplu, de bază.

De ce este importantă această diferențiere? Deși sunt foarte asemeănătoare și multe persoane nu ar putea considera relevantă această diferențiere, trebuie să subliniez că diferențierea este necesară, în primul rând, pentru a diferenția tipul de sancțiune care se aplică.

Spre exemplu, textul legal prevede pentru infracțiunea de furt pedeapsa închisorii alternativ cu pedeapsa amenzii, iar pentru furtul calificat pedeapsa pe care textul de lege o prevede este DOAR pedeapsa închisorii.

Astfel, o persoană care săvârșește infracțiunea de furt va putea fi sancționată cu amenda, în schimb persoana care săvârșește infracțiunea de furt calificat va fi sancționată DOAR cu pedeapsa închisorii.

În ceea ce privește furtul în scop de folosință, trebuie să subliniez că această infracțiune este varianta mai simplă, mai „ușoară” a celor două infracțiuni anterior menționate.

În aceste condiții, furtul în scop de folosință se poate comite doar atunci când se sustrage un vehicul, indiferent de modalitatea în care este sustras (fie prin furtul simplu, fie prin furtul calificat).

ATENȚIE! Această infracțiune este condiționată de un scop, și anume vehiculul (fie ca este vorba de o mașină sau de un alt mijloc de transport) trebuie să fie sustras, furat în scopul de a fi folosit de făptuitor.

Spre exemplu, un mecanic care lucrează la un service auto se ocupă să îi facă schimburile de ulei ale unui autoturism de lux (Porche), fiind lăsat de proprietar mai multe zile în incinta service-ului. În timp ce se afla mașina în incinta service-ului mecanicul o ia și pleacă spre casă întrucât soția sa trebuia să plece la locul de muncă și nu avea mijloc de transport pentru a putea ajunge. În timpul cât mecanicul își conducea soția la locul de muncă, proprietarul mașinii ajunge la service pentru a-și lua mașina și constată dispariția ei.

În acest caz particular mecanicul nu va fi sancționat pentru infracțiunea de furt, pentru că intenția acestuia nu a fost de a ține mașina pentru el ci de a se folosi de ea, fără acordul proprietarului, pentru o anumită situație. Astfel acesta va fi sancționat pentru infracțiunea de furt în scop de folosință.

Și în acest caz este foarte importanță diferențierea acestor infracțiuni, deoarece în funcție de infracțiunea reținută făptuitorul poate să primească o pedeapsă mai mică sau mai mare.

SANCȚIUNI

Pentru infracțiunea de bază, furtul, art. 228 Cod penal prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani alternativ cu pedeapsa amenzii.

Pentru furtul calificat, textul de lege art.229 Cod penal, prevede pentru modalitățile în care se poate comite diferite limite de pedeapsă, în funcție de gravitatea faptelor. Astfel, pentru primele 5 variante se prevede pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, pentru următoarele 3 modalități (6,7,8) se prevede de textul legal pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, iar pentru restul modalităților este prevăzută pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani.

Se poate observa acum, prin expunerea concretă a pedepselor, de ce este importantă diferențierea dintre aceste infracțiuni.

Pentru furtul în scop de folosință, prevăzut de art. 230 Cod penal, leguitorul nu a stabilit limite fixe de pedeapsă, ci a prevăzut că această infracțiune se pedepsește cu pedeapsa prevăzută de lege pentru art. 228 și art. 229 Cod penal, în funcție de cum se comite infracțiunea, ale căror limite se reduc cu o treime.

Spre exemplu, dacă ne raportăm la exemplul anterior, exemplu cu mecanicul, acesta nesărvârșind furtul în una din modalitățile prevăzute pentru furtul calificat, pedeapsa va fi raportată la limitele infracțiunii de baza, furtul. În concret, deoarece se prevede o reducere cu o tremie a limitelor de pedeapsă, mecanicul va fi sancționat cu pedeapsa închisorii de la 2 luni la 1 ani alternativ cu pedeapsa amenzii.

În concluzie, fiind trei infracțiuni care se comit în mod frecvent, trebuie să analizăm cu atenție modalitățile în care se comit faptele pentru a putea diferenția cele trei infracțiuni.