Infractiunea de spalare de bani

Infractiunea de spalare de bani

Spălarea banilor este o modalitate prin care o persoană încearcă să rezolve problema mascării produsului unei infracțiuni (bani), astfel încât să nu fie descoperiți și, totodată, să se bucure de banii obținuți.

Încă din cele mai vechi timpuri, cu aproximativ 2000 î.e.n, în China au fost semnalate acțiunile comercianților care ascundeau banii, bogățiile față de conducătorii lor pentru a nu risca pierderea acestora în baza unor măsuri date de autorități.

Printre intrumentele juridice, prin care statele lumii încearcă să prevină și să sancționeze faptele de spălare a banilor, se susține că mijloacele juridice penale constituie ultima variantă, și cea mai eficientă, împotriva criminalității organizate și a faptelor de spălare a  banilor.

Infracțiunea de spălare a banilor este o infracțiune des întălnită și răspândită, care este relativ greu de descoperit.

A fost inființat, prin efectul adoptării Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care are ca rol prevenirea și sancționarea spălării banilor precum și instituirea de măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Iată ce trebuie să știți despre această infracțiune:

Infracțiunea de spălare a banilor este procesul prin care o persoană încearcă să mascheze, să ascundă originea unor venituri, a unor sume de bani care  provin din anumite infracțiuni sau activități care nu sunt permise de lege.

Astfel, prin acest procedeu se dă o aparență de legalitate a unor profituri obținute din activitatea infracțională a unor infractori, pentru a putea beneficia ulterior de acestea.

ATENȚIE! Deși poartă denumirea de spălare a banilor, ea poate avea ca obiect nu numai bani, ci și orice alt lucru. Poate fi realizată această infracțiune și atunci când se încearcă ascunderea, mascarea provenienței unui bun imobil (casă, apartament, teren etc.) sau a unui autovehicul, atunci când acestea sunt obținute, dobândite prin săvârșirea infracțiunii de cămătărie.

Spre exemplu, o persoană solicită un împrumut de la un cămătar, în cuantum de 50.000 euro. Cămătarul îi acordă împrumutul cu condiția restituirii sumei cu dobândă de 50% și cu garantarea împrumutului cu apartamentul deținut de persoana solicitantă care este în valoare de 70.000 euro. La sfărșitul perioadei acordate de cămătar persoana solicitantă nu achită împrumutul cu dobânda aferentă și cămătarul intră în posesia apartamentului. Pentru a nu fi anchetat penal pentru cămătărie, acesta realizează niște acte fictive prin intermediul unei persoane juridice și devine proprietarul apartamentului.

În acest context, este important de subliniat că subiectul activ ( făptuitorul, infractorul) nu este calificat, astfel infracțiunea poate fi comisă de ORICE persoană, inclusiv de persoane juridice, dacă sunt îndeplinite condițiile legale cu privire la tragerea la răspundere a persoanelor juridice.

Totodată, este atașată o condiție pentru ca persoana care săvârșește infracțiunea să răspundă din punct de vedere penal, trebuie să știe că profiturile provind din săvârșirea unei infracțiuni.

De asemenea, infracțiunea poate fi comisă de mai multe persoane, iar dacă sunt realizate condițiile grupului infracțional organizat, cât și cele ale infracțiunii de spălare a banilor, vor răspunde toți membrii pentru aceste infracțiuni.

În cadrul Legii nr. 656/2002 sunt stabilite o serie de persoane fizice și persoane juridice care sunt obligate, ca în desfășurarea activității lor, să semnaleze orice suspiciune de săvârșire a infracțiunii de spălare a banilor și, de asemenea, să adopte măsuri de prevenire și combatere a infracțiunii. Printre aceste persoane se pot enumera notarii publici, agenții imobiliari, instituțiile de credit și instituțiile financiare, persoane care desfășoară profesii liberale, persoane cu atribuții în procesul de privatizare etc.

Trebuie subliniat și faptul că infracțiunea de spălare a banilor presupune săvârșirea anterioară a altei infracțiuni din care se obțin anumite profituri. Spre exemplu: traficul de droguri, falsificarea de monede sau de alte valori, proxenetismul, contrabandă, șantaj etc. De asemenea, pentru a exista infracțiunea de spălare de bani nu are revelanță natura infracțiunii din care se produce profit, putând fi orice infracțiune.

Textul legal, art. 29 din Legea nr. 656/2002 prevede 3 acțiuni alternative prin care se comite infracțiunea:

• schimbarea sau transferul de bunuri, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite ( ilegale) ale acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire penală, judecată sau executarea pedepsei;

• ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau proprietății bunurilor ori drepturilor asupra acestora, cunoscând că acestea provin din infracțiuni;

• dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni;

Având în vedere aceste modalități pot susține că infracțiunea se comite prin 7 acțiuni alternative: schimbare (înlocuire), transfer (transmitere, trimitere), ascundere, disimulare (mascare), dobândire (obținere), deținere și folosire, toate utilizate pentru ascunderea profitului obținut prin săvârșirea unei infracțiuni.

Iată câteva exemple, raportate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, de modalirăți in care se poate comite infracțiunea:

• Spălarea banilor prin intermediul faptelor de comerț – astfel sunt mutați banii din contul unei societăți fantomă pentru justificarea unor tranzacții comerciale;

• Profitul obținut prin infracțiune este depus în numerar în conturile unor societăți viabile, cu justificarea împrumut sau creditare societate, urmate de transferul sumelor în conturile unei alte societăți și retragerea acestora în numerar, cu justificarea restituire împrumut sau creditare;

• Supraevaluarea în cadrul unor tranzacții a bunului tranzacționat, iar prețul plătit pentru bunul respectiv reprezintă, în fapt, fonduri obținute din infracțiuni etc.

ATENȚIE! Tentativa la infracțiunea de spălare a banilor este posibilă și se sancționează penal. Astfel, dacă s-a pus în mișcare acțiunea de ascundere a banilor proveniți dintr-o infracțiune și executarea acesteia este întreruptă, făptuitorul va răspunde pentru tentativa la infracțiune de spălare a banilor.

SANCȚIUNI

Art. 29 din Legea nr. 656/2002 prevede pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani și, pentru persoane juridice și interzicerea exercitării unor drepturi.

Mai mult, potrivit art. 30 din Legea nr. 656/2002, făptuitorul poate beneficia de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă dacă în timpul urmăririi penale denunță și ajută la identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.

Deși nu se prevede răspunderea penală, atunci când nu se semnaleaza o activitate infracțională, a persoanelor obligate să semnaleze orice suspiciune că infracțiune de spălare a banilor este comisă, totuși se prevede sancționarea contravențională a acestora prin aplicarea unei amenzi cuprinsă între 10.000 lei și 30.000 lei.

De asemenea, pentru personalul Oficiului Național pentru Prevenire și Combatarea a Spălării Banilor cât și pentru persoanele care sunt obligate de lege să raporteze orice suspiciune, se prevede pedeapsa închisorii de le 6 luni la 3 ani sau pedeapsa amenzii, atunci când divulgă informații primite în timpul activității sau când folosește de aceste informații în scop personal sau când avertizează  persoanele care săvârșeșc această infracțiune.

În aceste condiții trebuie să menționez că art. 33 din Legea nr. 656/2002 prevede măsura confiscării bunurilor sau confiscarea echivalentului lor în lei și instituirea de măsuri asiguratorii.