Infractiunea de trafic de influenta

Infractiunea de trafic de influenta consta in pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.

Totodata, aceasta fapta trebuie savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.

Pentru inceput voi explica cele doua sintagme “are influenta” sau “lasa sa se creada ca are influenta” pentru a avea o imagine cat mai clara asupra modalitatii de exercitare a acestei infractiuni.

- prin expresia “are influenta” face referire la acea persoana care se bucura in mod real de increderea functionarului public sau a altui salariat astfel inca sa il poata determina la o anumita atitudine, actiune, conduita;

- prin expresia “lasa sa se creada ca are influenta” se intelege ca o persoana se lauda ca il poate determina la o anumita conduita sau ca se bucura de aprecierea si increderea acestuia de o asemenea natura incat poate rezolva problema de care este interesat cumparatorul de influenta.

Atentie!

In practica judiciara s-a retinut ca nu are relevanta daca faptuitorul a precizat sau nu numele functionarului public asupra caruia are sau lasa sa creada ca are influenta, suficient fiind sa-l fi determinat numai prin calitatea acestuia.

Ce se intelege prin functionar public?

Este, potrivit art. 175 alin. (1) C.p., functionar public, in sensul legii penale, persoana care, cu titlul permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:

a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;

b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura;

c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, a unui operator economic sau al unei persoane juridicie cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

De asemenea, este considerat functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.

Fac parte, in mod evident, din aceasta categorie, senatorii, deputatii, Presedintele Romaniei, membrii Guvernului, judecatorii si procurorii.

Nu se vor incadra insa in prevederile acestui text angajatii din aparatul Senatului, Camerei Deputatilor, Guvernului si ministerelor, precum si din cadrul instantelor si parchetelor, care indeplinesc atributii fara legatura cu prergativele respectivei puteri in stat: conducatori auto, ingrijitori, muncitori, paznici.

Care sunt modalitatile de comitere a infractiunii de trafic de influenta?

Intr-o prima ipoteza, traficului de influenta se comita din initiativa autorului faptei cand el pretinde bani sau alte foloase iar in cea de-a doua ipoteza se comite la initiativa persoanei care are interes si vrea sa cumpere favoarea unui functionar public.

Pentru existenta infractiunii, in primul caz, este suficienta pretinderea banilor sau a foloaselor necuvenite iar in cel de-al doilea caz, nu este suficienta doar oferta sau promisiunea, ci este necesara si primirea banilor sau a foloaselor ori acceptarea promisiunii sau a darurilor de catre traficantul de influenta.

“Pentru existenta infractiunii de trafic de influenta nu are relevanta daca pretinderea folosului a fost satisfacuta, nici daca acceptarea promisiunii unor foloase a fost urmata de prestarea acestora. Nu este relevant daca interventia s-a produs ori nu, precum si momentul in care aceasta s-a realizat, raportat la momentul savarsirii uneia din actiunile ce constituie elementul material al infractiunii, deoarece producerea interventiei nu este o conditie pentru existenta traficului de influenta. ( C.A. Bucuresti, sectia penala, Decizia penala nr. __/2018).

Totusi, pentru ca fapta sa intruneasca elementele constitutive a infractiunii de trafic de influenta, trebuie indeplinite trei conditii esentiale:

- faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra functionarului public.

- faptuitorul sa promita interventia sa pe langa un functionar public (nu are relevanta daca interventia promisa s-a realizat ori nu si nici daca prin interventie s-a urmarit indeplinirea de catre functionar a unui act legal sau ilegal, ori daca actul a fost sau nu efectuat).

- actiunea de traficare sa se fi realizat mai inainte ca functionarul public pe langa care s-a promis ca se va interveni sa fi indeplinit actul ce constituie obiectul interventiei sau, cel mai tarziu, in timpul indeplinirii.

“Atunci cand influenta nu este reala, trebuie sa fie posibila si credibila si nu irealizabila sau absurda, imposibil de a exista si a avea efect. Persoana cumparatorului de influenta trebuie sa aiba un interes real – indiferent daca este nelegitim sau legitim – in legatura cu acel act al functionarului”. ( C.A Alba Iulia, sectia penala, Decizi penala nr. __/2016).

Cine sesizeaza instanta atunci cand exista suspiciunea unui trafic de influenta?

Cu titlu generala, aceasta infractiune se poate dovedi cu orice mijloc de proba in functie de modalitatea de savarsire iar cea mai des intalnita in practica instantelor de judecata este organizarea flagrantului unde persoana este surprinsa pretinzand, primind  sau acceptand promisiuni din partea cumparatorului de influenta.

Cu toate acestea, modalitatile de savarsire a acestei infractiuni pot fi dovedite prin denunturi, martori directi sau indirecti, inscrisuri, inregistrari audio/video ale unor discutii ambientale sau prin inregistrari ale convorbirilor telefonice.

Care este pedeapsa pe care o risca persoana care savarseste aceasta infractiune?

Infractiunea de trafic de influenta este pedepsita cu inchisoare, avand limite diferite in functie de calitatea functionarului pe langa care se intervine sau de calitatea persoanei care savarseste aceasta infractiune, respectiv:

- de la 2 la 7 ani in cazul in care se efectueaza trafic de influenta asupra unui functionar public;

- limitele se reduc cu o treime - in cazul in care se intervine asupra unui angajat al unei alte persoane juridice;

- limitele se majoreaza cu o treime atunci cand traficul de influenta este savarsit de catre o persoana care:

a)     exercita o functie de demnitate publica;

b)    este judecator sau procuror;

c)     este organ de cercetare penala sau are atributii de constatare ori sanctionare a contraventiilor;
este membru al unei instante de arbitraj.

Ce se intampla cu intampla cu banii, valorile sau cu celelalte bunuri primite, pretinse, promise?

Banii, valorile sau bunurile primite se confisca de la persoana care le detine, in masura in care sunt gasite, iar daca nu se gasesc, se vor confisca prin echivalent, adica se confisca valoarea in bani a acestora.

Ce trebuie retinut este faptul ca aceasta varianta alternativa se pune in practica doar atunci cand banii, valorile sau celelalte bunuri nu sunt gasite.

Pentru a facilita sesizarea organelor abilitate cu privire la savarsirea unor astfel de infractiuni, legea restituie cumparatorului de influenta aceste bunuri daca a denuntat fapta sa organelor de urmarire penala inainte ca acestea sa fi fost sesizate printr-un alt mod.

Daca banii, valorile sau orice alte bunuri au fost date cumparatorului de influenta inainte de realizarea denuntului chiar daca acesta beneficiaza de cauza speciala de nepedepsire despre care vom face vorbire ulterior, aceste bunuri vor fi supuse confiscarii.

Obiectele pretinse sau cele cu privire la care a fost acceptata promisiunea ca vor fi date, NU se vor confisca intrucat acestea nu au ajuns la persoana in cauza.

Mai jos veti regasi o solutie de achitare unde impreuna inculpatul am reusit sa dovedim nevinovatia sa

“În actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că folosul obţinut de inculpatul A_____ A______, în urma traficării influenţei sale, îl constituie suma de 5.4566.860,69 lei, reprezentând veniturile obţinute de ___________________ şi constituie un avantaj de natură patrimonială, un câştig al societăţii, urmare a derulării contractelor cu ____________________. Diferit de aceste venituri, profitul realizat îl reprezintă, potrivit art. 19 din Codul Fiscal, diferenţa între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, acesta putând face obiectul consfiscării speciale.

Acest raţionament nu poate fi primit întrucât, deşi prin noţiunea de alte foloase, se poate înţelege orice fel de avantaje patrimoniale ori nepatrimoniale, în cauză este reţinut acest folos ca fiind o sumă de bani, obţinută de către inculpat în urma unei activităţi efectiv prestate de acesta. Pentru presupusa traficare a influenţei, nu au fost pretinse sume de bani, rămânând astfel de analizat dacă aşa-zisul serviciu de a subcontracta lucrările, poate constitui un folos necuvenit, în condiţiile în care serviciile au fost prestate.

Aşa cum este exemplificat şi în cadrul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 489/2016, există infracţiunea de trafic de influenţă atunci când prin expresia „alte foloase” se înţelege un avantaj patrimonial (de exemplu, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, amânarea plăţii unei datorii, folosinţa gratuită a unei locuinţe, prestaţiuni de servicii în mod gratuit, promovarea în serviciu), dar şi nepatrimonial (de pildă, acordarea unui titlu sau a unui grad, ori a altei distincţii onorifice), toate acestea nefiind legal datorate (foloase necuvenite), deci având caracter de retribuţie, de plată (răsplată).

Or, în cauză, nu se poate vorbi despre o răsplată în legătură cu presupusa intervenţie a inculpatului A_____ A______. Relaţia dintre inculpatul A_____ A______ şi denunţătorul B_____ B___ s-a rezumat la subcontractarea unor lucrări de către cel dintâi, în condiţiile stabilite de către aceştia, lucrări ce au fost efectuate integral. Astfel, nu se poate susţine că încheierea unui contract ar putea constitui un folos necuvenit, aşa cum această noţiune este reţinută în accepţiunea codului penal.

În plus, din concluziile raportului de expertiză contabilă judiciară, efectuat din dispoziţia instanţei de d - na expert X________ X_____, rezultă că profitul net realizat de ___________________ în realaţia cu ____________________ , ca urmare a derulării celor 5 contracte este de _______ lei, după deducerea impozitului pe profit şi a impozitului pe dividente.

Având în vedere aspectele menţionate, se poate concluziona că simpla presupunere a martorului, că relaţiile de colegialitate pe care inculpatul A_____ A______ le avea la nivelul ________________________, ar fi putut folosite în scopul obţinerii unor favoruri, nu este suficientă în dovedirea intenţiei infracţionale reţinute în sarcina acestuia, întrucât inculpatul nu îi putea garanta în niciun fel atribuirea vreunui contract. Cu atât mai mult, procedura prevedea trimiterea unei cereri de ofertă, inculpatul neavând cum să controleze ofertele ce erau primite ca răspuns de către celelalte societăţi.

Analizând probele administrate în cauză, în ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de influenţă pentru care inculpatul A_____ A______ a fost trimis în judecată, tribunalul reţine că nu constituie infracţiune, prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, deoarece lipseşte unul dintre elementele constitutive, respectiv nu este îndeplinită condiţia existenţei laturii obiective, prin prisma elementului material.”

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul A_____ A______ , fiul lui B______ şi C____, născut la data de __.__.1970 în Municipiul ____, Judeţul ____, domiciliat în Municipiul Bucureşti _________________, _____________, ______________, cu reşedinţa în ________________________, , __________________, CNP - xxxxxxxxxxxxx, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 241 alin. 1 lit. b raportat la art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, încetează de drept măsura controlului judiciar, luată de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial B____, faţă de inculpatul A_____ A______ , prin ordonanţa nr. __/P/2016 din __.__.2017.

Constată că inculpatul a fost asistat de avocat ales.

În temeiul art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare efectuate în cauză rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi - __.__.2020.