Infractiunea de ultraj in Covid 19

Ultrajul – pericolele la care sunt expuse organele

de ordine publică

În contextul actual, al decretării stării de urgență de Președintele României, pentru prevenirea răspândirii și infectării cu noul Coronavirus SARS-CoV-2, organele de ordine publică (polițiști, jandarmi) sunt expuse unor riscuri suplimentare, față de riscurile la care sunt supuse în mod normal prin fișa postului.

Pe lângă riscul infectării cu COVID-19 în contextul în care sunt expuși zilnic prin exercitarea profesiei în „aer liber”, aceștia sunt supuși și riscurilor generate de persoanele care se împotrivesc carantinării sau izolării la domiciliu.

Infracțiunea de ultraj este una dintre cele mai răspinde infracțiuni care sunt comise impotriva funcționarilor publici, printre care se află și forțele de ordine publică.

În acest sens, trebuie să lămurim câteva aspecte esențiale ale infracțiunii de ultraj:

Infracțiunea de ultraj este o infracțiune complexă, fiind practic o variantă specială, agravantă a infracțiunilor la care textul legal face trimitere.

În acest sens, persoana care amenință prin orice mijloc de comunicare, care exercită violențele prevăzute de infracțiunile de lovire și alte violențe, vătămare corporală, sau chiar omorul, împotriva unui funcționar public, funcționar care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu, săvârșește infracțiunea de ultraj.

Un exemplu relevant pentru explicarea acestor noțiuni poate fi: un polițist care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu oprește o persoană care se deplasează pe stradă în vederea prezentării declarației pe proprie răspundere, care este obligatorie pentru deplasarea în afara locuinței, conform Ordonanței militare nr. 3. Pentru că persoana respectivă nu poseda declarația necesară lovește polițistul cu un corp dur pentru a putea „scapa” fără să primească amendă. În acest caz, pe lângă sancțiunea contravențională care îi va fi aplicată pentru lipsa declarației, va fi pusă în mișcare și acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

ATENȚIE! Este sancționată penal și fapta prin care, în scop de intimidare sau de răbunare, se aduce atingere, prin comiterea unei infracțiuni, familiei sau bunurilor deținute de funcționarul public.

În situația în care o persoană este sancționată contravențional de către un polițist de la poliția rutieră pentru lipsa documentelor necesare de identificare (buletin, permis etc.) și persoana respectivă după ce a primit amenda contravențională, pentru a se răzbuna pe polițist, se duce și îi taie roțile de la mașină, această persoană comite infracțiunea de ultraj.

Un aspect care trebuie subliniat este că subiectul activ (făptuitorul, infractorul etc.) este necircumstanțiat, adică această infracțiune poate fi săvârșită de ORICE PERSOANĂ. Ceea ce diferențiază această infracțiune de infracțiune la care face referire este calitatea subiectului pasiv (victimei), anume aceea de funcționar public (spre exemplu primar, polițist, jandarm etc.).

În acest sens, această infracțiune poate fi comisă DOAR împotriva unui funcționar public care se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestora.

Pentru a nu pune în pericol viața, sănătatea persoanelor aflate în familia funcționarului public, legiuitorul român a înțeles să le „protejeze” prin incriminarea separată în textul legal a faptelor care sunt îndreptate împotriva acestora în scop de răzbunare.

ATENȚIE! Se va reține infracțiunea împotriva membrilor familiei funcționarului public DOAR dacă acțiunile făptuitorului sunt comise în scop de răzbunare sau de intimidare.

Fiind o infracțiune complexă, și modalitățile în care poate fi exercitată sunt multiple:

• amenințatare;
• lovire sau alte violențe;
• vătămare corporală;
• lovire sau vătămare cauzatoare de moarte;
• omor;
• distrugere, etc.

SANCȚIUNI

Textul legal, art. 257 Cod penal, prevede pentru persoana care săvârșește infracțiunea de ultraj împotriva unui funcționar public, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea la care face ale cărei limite se majorează cu o treime.

De exemplu, dacă se exercită infracțiunea de ultraj împotriva unui primar pentru că nu a emis autorizațiile solicitate de o persoană prin lovire, atunci este comisă această infracțiune prin varianta infracțiunii lovire și alte violențe. Pentru infracțiunea de lovire și alte violente legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani alternativ cu pedeapsa amenzii. Fiind în situația comiterii infracțiunii de ultraj, pedeapsa pentru făptuitor va fi pedeapsa închisorii de la 4 luni la 2 ani și 8 luni alternativ cu amenda.

Revenind la riscurile pe care la care organele de ordine publică sunt supuse în urma decretării stării de urgență în România, trebuie subliniat că leguitorul român a prevăzut pedepse mai mari pentru infracțiunea de ultraj comisă împotriva unui polițist sau a unui jandarm.

Astfel cum am ilustrat în exemplul de mai sus, dacă în locul primarului se află un jandarm asupra căruia se exercită violențe fizice ( spre exemplu loviri) pentru că acesta sancționează contravențional făptuitorul pentru nerespectarea dispozițiilor izolarea la domiciliu a persoanelor venite din afara teritoriului României, limitele de pedeapsă vor fi majorate cu jumătate, anume pedeapsa închisorii de la 3 luni și 45 de zile la 3 ani alternativ cu amenda.