Jurisprudenta recalculare pensie acord global, spor tehnicitate, spor LS/D, prime, adaos, compensații, sume încasate/cuvenite, ore suplimentare

Curtea de apel Bucuresti

Decizia civila nr....

Analiza instantei de apel:

Examinând sentința atacată în temeiul dispozițiilor art. 479 alin. (1) teza I Cod procedură civilă, potrivit cărora „instanța de apel va verifica, în limita cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță", Curtea retine următoarele:

În esență, apelantul reclamant critică sentința primei instanțe, arătând că în mod nelegal aceasta a respins recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de veniturile evidențiate în adeverințele nr.... și ..../16.11.2020 emise de SC .... SA.

Apelul este fondat. Astfel, în ceea ce privește adeverința nr..../16.11.2020 emisă de SC .... SA, Curtea apreciază că pot fi avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie veniturile suplimentare obținute de apelantul-reclamant xxxxx în perioada 01.10.1992-01.06.1998, constând în ”spor tehnicitate, spor LSD, prime, adaos, compensații, sume încasate/cuvenite, ore suplimentare, prime". Adeverința specifică în mod expres faptul că pentru sumele respective, unitatea a plătit contribuția angajatorului la asigurările sociale, conform Decretului nr.389/1972, Legii nr.3/1977 și Legii nr.49/1992.

În drept, Curtea constată că potrivit art. 165 alin. (l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la determinarea punctajele lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de I iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

În conformitate cu alin. (2) al aceluiași articol, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Raportat la art. 127 alin. (1) din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15.

De asemenea, alin. (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd că adeverința prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfășurat activitatea, cu indicarea datei de începere și de încetare a acesteia; d) funcția, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat; adeverințele vor avea număr și dată de înregistrare, ștampila unității emitente, precum și semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unității.

Prin urmare, potrivit reglementărilor în vigoare, se valorifică la stabilirea și recalcularea drepturilor de pensie, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în primul rând, salariile brute sau nete, după caz, astfel cum au fost înscrise în carnetul de muncă în conformitate cu legislația în vigoare, iar în al doilea rând, sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și sunt înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități, ce trebuie să conțină mențiunile obligatorii prevăzute de art. 127 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 257/2011.

În prealabil demersului său de a statua asupra valorificării acestor venituri suplimentare la stabilirea și recalcularea drepturilor de pensie, Curtea apreciază că se impune o analiză a considerentelor deciziilor în recurs în interesul legii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu relevanță în prezenta cauză.

Astfel, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. I și 2 din O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia în recurs în interesul legii nr. 19/2011, a statuat, cu privire la formele de retribuire obținute în acord global, că acestea vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Rațiunile avute în vedere de Înalta Curte de Casație și Justiție la pronunțarea acestei soluții sunt aplicabile nu numai formelor de retribuire în acord, dar și oricăror alte venituri pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

În considerentele acestei decizii, Inalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, în conformitate cu art. 8, 9 și 117 din Legea nr. 57/1974 și art. 4 și 5 din Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de bază ale perfecționării sistemului de retribuire a muncii și de repartiție a veniturilor oamenilor muncii, care reglementa lucrul în acord global și instituia forma de retribuire prin acord global, veniturile realizate prin munca în acord global nu aveau natura unor sporuri, ci, la acea vreme, ele reprezentau însăși o formă de retribuire.

În același timp dispozițiile art. 10 din Legea nr. 3/1977 prevedeau că baza de calcul al pensiei o constituie retribuția tarifară, text ce a fost modificat ulterior prin Legea nr. 49/1992, prin care baza de calcul al pensiei a fost extinsă, în sensul că la stabilirea drepturilor de pensionare erau avute în vedere salariul de bază și o serie de sporuri sau indemnizații ce nu intraseră anterior în această bază.

Înalta Curte a reținut că apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) aula achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

În continuare, Înalta Curte de Casație și Justiție a observat că, la pct. I-V din anexa la O.U.G. nr. 4/2005 sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că această dispoziție normativă poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din O.U.G. nr. 4/2005, cât și cu Legea nr. 19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.

Normele speciale reprezentate de dispozițiile O.U.G. nr. 4/2005 se completează, în opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cele generale cuprinse în Legea nr. 19/2000, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, O.U.G. nr, 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.

Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc, în opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 19/2000 și O.U.G. nr. 4/2005.

Totodată, în aceeași orientare a Inaltei Curți de Casație și Justiție se înscrie și Decizia nr. 19/10.12.2012, prin care a fost admis un nou recurs în interesul legii, stabilindu-se că, în interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 și pct. V din Anexa la O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale".

Astfel cum s-a concluzionat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care s-a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.

Deciziile în recurs în interesul legii specificate anterior și-au încetat aplicabilitatea, potrivit art. 518 C. proc. civ., prin abrogarea dispozițiilor legale ce au constituit obiectul interpretării, exclusiv în sensul că acestea nu pot fi invocate în sine drept temei unic pentru stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public potrivit Legii nr. 263/2010.

Curtea apreciază, în schimb, că nu se poate face abstracție de faptul că dispozițiile ce au făcut obiectul interpretării în cadrul recursului în interesul legii au fost preluate în formă similară în cuprinsul Legii nr. 263/2010 și, în consecință, considerentele ce au stat la baza soluțiilor obligatorii de interpretare a textelor menționate ale Legii nr. 19/2000 își mențin actualitatea și în privința textelor similare din noul act normativ.

Astfel, din moment ce Legea nr. 263/2010 a menținut sistemul de asigurare creat explicit de Legea nr. 19/2000, construit în jurul unui principiu fundamental, respectiv principiului contributivității, trebuie considerat că și, în aplicarea Legii nr. 263/2010, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform Legii nr. 263/2011.

Chiar dacă în conformitate cu anexa nr. 15 pct. VI din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, veniturile menționate nu ar trebui luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se impune menționarea faptului că H.G. nr. 257/2011 a fost adoptată anterior pronunțării și publicării în Monitorul Oficial a Deciziilor în recurs în interesul legii, astfel încât nu se poate considera că legiuitorul a dorit să revină în mod expres asupra modului de interpretare stabilit în decizii.

În continuarea aceleiași idei, își menține actualitatea și raționamentul Înaltei Curți de Casație și Justiție expus în cuprinsul deciziilor în dezbatere, în care s-a considerat că O.U.G. nr. 4/2005, act normativ ce excludea, de asemenea, aceste forme de retribuire de la determinarea punctajului mediu anual, încălca principiul contributivității instituit în Legeacadru nr. 19/2000, nesocotind ca atare principiul ierarhiei actelor normative. Problema se ridică în termeni identici și în privința H.G. nr. 257/2011 adoptată în aplicarea Legii nr. 263/2011, act normativ cu valoare inferioară în raport de legea-cadru.

Concluzionând, Curtea consideră că au întâietate dispozițiile legale cu valoare de principiu, respectiv cele ce reglementează, în cadrul art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, principiul contributivității, față de cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, respectiv Anexa 15 pct. VI la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, invocată de apelanta-pârâtă drept motiv al nevalorificării veniturilor menționate, pentru că o soluție contrară ar presupune încălcarea acestui principiu, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea sa.

Pe cale de consecință, Curtea apreciază că veniturile suplimentare constând în "spor tehnicitate, spor LSD, prime, adaos, compensații, sume încasate/cuvenite, ore suplimentare, prime", solicitate a fi luate în calculul drepturilor de pensie, trebuie să fie valorificate prin aplicarea cu prioritate a principiului contributivității, dat fiind faptul că, potrivit mențiunilor înscrise în adeverință, pentru veniturile respective a fost calculată și virată de către angajator contribuția de asigurări sociale.

În ceea ce privește valorificarea celorlalte două adeverințe în litigiu, în acord cu tribunalul Curtea reține că din buletinul de calcul aferent deciziei contestate în cauză, (fila 64 și următoarele, dosar tribunal) a rezultat că procentul mediu al sporului pentru munca prestată în timpul nopții menționat în adeverința nr... din 16.11.2020 emisă de SC .... SA, respectiv 7,87% a fost valorificat la recalcularea drepturilor de pensie, fiind înscris la rubrica alte sporuri, în procent, iar sporul de vechime menționat în adeverința.... din 16.11.2020 emisă de SC ... SA a fost de asemenea valorificat în procent de 15 %, pentru perioada 01.10.1992-31.12.1992, după această dată fiind inclus în salariul menționat de bază, conform mențiunilor din adeverință alături de celelalte sporuri permanente, fiind prin urmare valorificat la stabilirea drepturilor de pensie ale apelantului.

Pentru aceste considerente, în baza art. 480 alin. (2) Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va schimba în parte sentința civilă apelată, în sensul că: va admite în parte cererea; va anula decizia nr..../19.01.2021 emisă de intimată; va obliga intimata să recalculeze cuantumul lunar al pensiei contestatorului cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr.../26.01.2020 emisă de SC .... SA, respectiv: spor tehnicitate, spor LSD, prime, adaos, compensații, sume încasate/cuvenite, ore suplimentare, începând cu data de Ol. 12.2020:

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, va obligă intimata la 2000 lei cheltuieli de judecată în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul-reclamant ... — CNP ..., cu domiciliul procesual ales la Cab.Av. "Palade Bogdan", cu sediul în București, ..., împotriva sentinței civile nr..... din data de 27.05.2021, pronunțate de Tribunalul București — Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. ...., în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului București — CUI 13601150, cu sediul în București, Calea Vitan, nr. 6, sector 3.

Schimbă în parte sentința civilă apelată, în sensul că:

Admite în parte cererea:

Anulează decizia nr. .../19.01.2021 emisă de intimată.

Obligă intimata să recalculeze cuantumul lunar al pensiei contestatorului cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare atestate de adeverința nr..../26.01.2020 emisă de SC ... SA, respectiv: spor tehnicitate, spor LS/D, prime, adaos, compensații, sume încasate/cuvenite, ore suplimentare, începând cu data de 01.12.2020.

Obligă intimata la 2000 lei cheltuieli de judecată în primă instanță. Definitivă.

Pronunțată azi, ....02.2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.