Modificare program vizita minor tata

Modificare program vizita minor tata

Decizie Tribunalul Bucuresti pronuntata de la data…. 07.2020

Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate,precum și în raport de dispozițiile art.476-479 Cod procedură civilă,tribunalul constată,în fapt și în drept,următoarele:

Primul motiv de apel invocate de apelantul reclamant se referă la modalitatea în care instanța de fond a stabilit desfășurarea relațiilor dintre acesta și minoră în cadrul programului de relații personale.

Din probatoriul administrat în cauză, respectiv înscrisuri și corespondența dintre părți tribunalul constată că între apelantă și intimat există divergențe și neînțelegeri cu privire la modul de desfășurare a programului de relații personale ale minorei cu tatăl său , apelantul invocând faptul că intimata i-a interzis relațiile cu minora,iar intimata afirmă că minora nu dorește să se întâlnească cu tatăl său. Este cert că apelantul nu a avut relații personale cu minora în ultimii 3 ani , întâlnirile cu aceasta desfășurându-se ocazional, câteva minute și numai în prezența mamei sale, intimata, sau a bunicii materne,aspect reținut și de instanța de fond. Din această perspectivă tribunalul apreciază că este în interesul superior al minorei ca relațiile personale cu apelantul să se desfășoare pe o perioadă determinate într-un loc public și în prezența unei persoane apropiate din familia mamei minorei. Tribunalul apreciază că o perioadă de câteva luni ,respectiv până Ia data de 1.01.2021,este suficientă pentru acomodarea minorei cu prezența tatălui concomitent cu desfășurarea unor ședințe de consiliere psihologică a părților și a minorei la DGASPC sector 4 București. Specialiștii Direcției vor observa evoluția relațiilor dintre minoră și tatăl ei în cadrul ședințelor de consigliere psihologică și vor decide dacă acestea trebuie să continue și după data de 1.01.2021.

Cât privește perioada ulterioară datei de 1.01.2021 ,tribunalul constată că este în interesul dezvoltării normale a minorei ca aceasta să mențină relații și cu tatăl său. Desfășurarea acestor relații în sensul statuat de instanța de fond pe termen lung nu este în interesul superior al minorei întrucât lipsa unei relații firești între minoră și tatăl său poate conduce Ia dezechilibre emoționale și educaționale.

Tribunalul arată că potrivit art. 17 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Copilul are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului. În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte. Criteriile prevăzute la alin. (4) vor fi avute în vedere și la stabilirea programului de relații personale și cu celelalte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie.

Art. …din Legea nr.272/2004 prevede că în sensul legii, relațiile personale se pot realiza prin: a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relații personale cu copilul; b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului;d) corespondență ori altă formă de comunicare cu copilul; e) transmiterea de informații copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a menține relații personale cu copilul; f) transmiterea de către persoana la care locuiește copilul a unor informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau școlare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menține relații personale cu copilul; g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană față de care copilul a dezvoltat legături de atașament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără supravegherea modului în care relațiile personale sunt întreținute, în funcție de interesul superior al copilului. Transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (I) lit. e) și f) se va face cu respectarea interesului superior al copilului, precum și a dispozițiilor speciale vizând confidențialitatea și transmiterea informațiilor cu caracter personal. Părintele la care copilul locuiește are obligația de a sprijini menținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, prevăzute la alin. (l). Pentru restabilirea și menținerea relațiilor personale ale copilului, serviciul public de asistență socială și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului București au obligația de a oferi consiliere, acordată de specialiști atât copilului, cât și părinților săi, la solicitarea acestora. In cazul în care unul dintre părinți împiedică sau afectează în mod negativ legăturile personale ale copilului cu celălalt părinte, prin nerespectarea programului stabilit de instanță sau convenit de părinți, celălalt părinte poate cere serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanelor cu atribuții de asistență socială în circumscripția căruia se află locuința copilului, să monitorizeze relațiile personale cu copilul pentru o durată de până la 6 luni. Monitorizarea permite reprezentanților serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanelor cu atribuții de asistență socială, să asiste la preluarea copilului de către părintele la care nu locuiește în mod statornic, la vizitele efectuate la domiciliul copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta, precum și la înapoierea copilului de către părintele care nu locuiește cu acesta. Totodată, monitorizarea permite reprezentanților serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanelor cu atribuții de asistență socială să asiste și în timpul găzduirii copilului de către părintele la care copilul nu locuiește în mod obișnuit, dacă instanța judecătorească a dispus monitorizarea printr-o sentință definitivă. Dispozițiile tezei a II-a se aplică în mod corespunzător și în situația prevăzută la alin. (1) lit. g). Cu ocazia monitorizării, reprezentanții serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoanele cu atribuții de asistență socială pot realiza intervievarea părinților, a copilului, a persoanelor cu care copilul relaționează în situațiile prevăzute la alin. (l) lit. c) și g), precum și a altor persoane a căror intervievare se apreciază a fi utilă în vederea întocmirii raportului de monitorizare. La finalul perioadei de monitorizare, reprezentantul serviciului public de asistență socială sau, după caz, persoana cu atribuții de asistență socială care a întocmit raportul prevăzut la alin. (6) poate propune prelungirea perioadei de monitorizare cu cel mult 6 luni, poate recomanda consilierea psihologică a unuia dintre părinți sau a ambilor, precum și o serie de măsuri pentru îmbunătățirea relației personale dintre copil și părintele la care nu locuiește. Raportul de monitorizare prevăzut la alin. (6) se înmânează fiecăruia dintre părinți și poate fi folosit ca probă în instanță.

Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că interesul superior al minorei ar fi afectat dacă aceasta va menține relațiile personale cu tatăl său ,respectiv că ar contraveni acestui interes superior în sensul prevăzut de art. 17 din Legea nr.272/2004. Aspectele legate de relația dintre apelant și intimată invocate de aceasta sunt atât nedovedite ,dar și nerelevante sub aspectul obiectului cererii de chemare în judecată,respectiv a criticilor formulate în apel ce privesc durata programului de relații personale ale apelantului cu minora. Din înscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei rezultă că apelantul a fost internat o săptămană în iulie 2013 pentru episod depresiv moderat pe fondul consumului exagerat de alcool și de medicamente. Consumul de alcool este menționat și de martorul ….. ,însă în cauză nu a fost combătută afirmația apelantului din răspunsul la interogatorii luat în fața instanței de fond că nu consumă alcool de 5 ani. Aceeași afirmație este făcută de apelant și în cadrul ședințelor de evaluare psihologică efectuate de DGASPC sector 4. Din înscrisurile Inedicale reprezentate de analize medicale depuse la dosarul cauzei rezultă că apelantul nu consumă substanțe care să determine concluzia că ar fi „dependent de pastile psihiatrice puternice, , așa cum afirmă intimata.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că apelantul a manifestat interes pentru menținerea legăturilor personale cu minora și că intimata nu respectă obligația legală de a sprijini tnenținerea relațiilor personale ale copilului cu celălalt părinte, obligație prevăzută de art.18 alin 3 din Legea nr.272/2004, ascuzându-se în spatele refuzului minorei de a se întâlni cu tatăl său. Atitudinea intimatei de a refuza să colaboreze cu psihologii Direcției pentru Protecția Copilului în vederea întocłnirii raportului de evaluare psihologică a minorei ,refuz consemnat în notele întocmite de DGASPC sector 4 și manifestat și prin răspunsul la interogatoriul luat în fața instanței de fond, nu poate fi interpretată decât în sensul opoziției de a permite apelantului să mențină relația cu minora și a unui comportament alienator față de minoră. Tribunalul reține că aceeași atitudine și comportament au fost menționate și în raportul de evaluare psihologică întocmit DGASPC sector 4 la data de 30.05.2018. Intimata a venit la ședințele de evaluare psihologică o singură data împreună cu minora ,prezența minorei fiind de doar câteva minute în care și-a spus părerea „ca și cum ar fi recitat o poezie„. Din același raport rezultă și faptul că minora are cunoștință despre situația conflictuală dintre părinți ,aspect ce i-a fost aduse la cunoștință de intimată care a afirmat că „fata are dreptul la o informare corectă„ . Implicarea minorei în situația conflictuală dintre părinții săi nu este în interesul său . Minora nu are discernământul necesar pentru a aprecia situația părinților săi,neputând fi pus semnul egalității între dezvoltarea intelectuală specifică vârstei de 9 ani ,pe de o parte, și inteligența emoțională și experiența de viață a unui adult ,pe de altă parte.

In consecință, tribunalul constată că nu există niciunul dintre motivele invocate de intimată pentru a aprecia că menținerea relației minorei cu tatăl său ar contraveni interesului superior al acesteia,astfel că după perioada de acomodare stabilită până la 1.01.2021 va stabili un program de legături personale mai extins.

Astfel, tribunalul apreciază că este în interesul superior al minorei ca programul de legături personale cu tatăl său să se desfășoare în primul și al treilea week end al fiecărei luni de sâmbăta de la ora I I până duminică la ora 18 prin preluarea minorei de la domiciliul acesteia și readucerea la sfărșitul programului; o săptămână în vacanța de iarnă în fiecare an urmând ca în anii pari aceasta să includă sărbătoarea Crăciunului; o săptămână în vacanța de primăvară în fiecare an urmând ca în anii impari aceasta să includă sărbătoarea Paștelui, 3 săptămâni în vacanța de vară, de ziua de naștere a minorei 4 ore.

Acest program este de natură a dezvolta relația minorei cu tatăl său, dar și de a respecta programul școlar și extrașcolar și petrecerea timpului liber și cu mama.

In ceea ce privește al doilea motiv de apel tribunalul constată că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv actele de stare civilă rezultă că apelantul reclamant are 3 copii în întreținere, minora… și doi copii majori aflați în continuarea studiilor, astfel că sunt aplicabile dispozițiile art.529 alin 2 Cod civil care prevede că atunci când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

În consecință, apelantul reclamant urmează a fi obligat la o pensie de întreținere lunară de 1/6 din veniturile nete lunare ale acestuia pentru minora …., nascuta la data de….2011 .

Având în vedere dispozițiile art.480 alin I Cod procedură civilă și considerentele arătate de tribunal , va admite apelul și va schimba în parte sentința apelată în sensul arătat mai sus și va menține celelalte dispoziții ale sentinței.

În baza art.453 alin I Cod procedură civilă, tribunalul va obliga intimata la plata către appellant a cheltuielilor de judecată în apel în cuantum de 4720 lei reprezentând onorariul de avocat conform chitanțelor depuse în original la dosarul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE

Admite apelul formulat de apelantul-reclamant….. cu domiciliul ales la CI Palade Bogdan din Bucuresti, Str. Ițcani, nr. 20, et. l, ap. 4, sector 2, împotriva sentinței civile nr….., pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr….., în contradictoriu cu intimata-pârâtă ….., cu domiciliul în București,…… sector 4, și intimata-autoritate tutelară Primăria Sectorului 4 București, cu sediul în București , …..sector 4.

Schimbă sentința apelată în sensul că:

Programul de legături personale al minorei cu tatăl său stabilit în primul și al treilea week end al fiecărei luni ,sâmbăta și duminica între orele 9-12 ,într-un loc public și în prezența unei persoane apropiate din familia mamei minorei se va desfășura astfel până la data de 1.01.2021.

Începând cu data de 1.01.2021 programul de legături personale al minorei cu tatăl său se va desfășura astfel: în primul și al treilea week end al fiecărei luni de sâmbăta de la ora 11 până duminică la ora 18 prin preluarea minorei de la domiciliul acesteia și readucerea la sfârșitul programului; o săptămână în vacanța de iarnă în fiecare an urmând ca în anii pari aceasta să includă sărbătoarea Crăciunului; o săptămână în vacanța de primăvară în fiecare an urmând ca în anii impari aceasta să includă sărbătoarea Paștelui, 3 săptămâni în vacanța de vară, de ziua de naștere a minorei 4 ore.

Obligă părțile să se prezinte împreună cu minora la ședințe de consiliere psihologică la DGASPC sector 4 București.

Pensia de întreținere datorată de către reclamant pentru minoră se stabilește în cotă de 1/6 din veniturile nete lunare ale acestuia.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Obligă intimata la plata către apelant a sumei de 4720 lei cu titlul de cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică astăzi, …..07.2020.