Penalitati mame nerespectare program vizita copil

Pot fi obligate mamele să plătească penalități dacă nu respectă programul de vizită?

Într-un articol postat anterior am menționat că în ultima perioada s-a înregistrat o creștere semnificativă a acțiunilor care au ca obiect divorțul.

Față de aceeași perioadă de referință din anul 2019 sau 2018, în anul 2020 s-a observat o creștere semnificativă a numărului divorțurilor din România. Cel puțin în municipiul București, în luna aprilie 2020 s-au înregistrat peste 70 de cereri de divorț pe rolul instanțelor judecătorești.

Situația nu este complicată în cazul cuplurilor care nu au împreună copii minori, dar aceasta se poate complica atunci când vine vorba de incredințarea spre creștere a copiilor minori sau când vine vorba de stabilirea unui program de vizită a acestora.

Atunci când copiii minori au vârsta peste 10 ani, aceștia vor fi întrebați de instanța de judecată dacă doresc să locuiască cu mama sau cu tatăl lor, dar copiii care nu au împlinită această vârstă nu pot fi întrebați, astfel instanța de judecată va stabili aceste aspecte în funcție de principiul interesului superior al copilului.

Tendința instanțelor de judecată, fiind vorba de copii care au o vârstă fragedă, este de a stabili domiciliul copilului la locuința mamei și, de asemenea, de a stabili un program de vizită pentru tată.

Odată pronunțată hotărârea judecătorească, părintele care nu locuiește cu copilul, poate începe programul de vizită stabilit de instanța de judecată.

Fiind vorba de o tendință generală a instanțelor judecărești de a stabili locuința minorilor la mamă, în prezentul articol voi expune, în principal, drepturile tatălui atunci când vine vorba de programul de legături personale cu copilul sau copiii săi.

O întrebare des întâlnită în practică este „ce pot face atunci când mama refuză să îmi permită accesul la copil?”.

Răspunsul la această întrebare se poate schimba în funcție de două ipoteze: dacă mama este cea care refuză să îi permită tatălui accesul pentru desfășurarea programului de vizită sau dacă însuși copilul refuză să își însoțească tatăl pentru defășurarea programului de legături personale.

Pentru că acestea pot fi două răspunsuri diferite și trebuie să fie detaliate separat, ne vom concentra atenția în cadrul acestui articol asupra primei ipoteze, anume refuzul mamei de a permite tatălui accesul pentru desfășurarea programului de vizită.

Astfel, avem o hotărâre judecătorească sau chiar o înțelegere la notar prin care este stabilit dreptul tatălui de a avea legături personale cu copilul său și în care este expus și programul în care acesta își poate desfășura acest drept oferit de legislația noastră, dar mama totuși refuză să îi permită accesul tatălui la copil, ce este de făcut în acestă situație?

Fiind vorba de acte care sunt emise de notarul public sau de instanța de judecată, acestea au o putere mai amplă față de alte acte, astfel se poate apela la exercițiul unui executor judecătoresc.

După ce executorul judecătoresc va face toate demersurile pregătitoare pe care legea pe prevede, acesta va trimite mamei minorului o somație prin care îi va pune în vedere că trebuie să respecte dreptul tatălui de a avea legături personale cu copilul și îi va oferi un termen pentru a se conforma acestei obligații.

În măsura în care mama nu răspunde somației oferite de executorul judecătoresc acesta, în funcție de programul de vizită stabilit pentru tată, executorul o va convoca pe mamă la sediul său într-o anumită dată sau acesta se va deplasa cu tatăl la domiciliul copilului pentru începerea programului de vizită.

Ce se întâmplă dacă nici în această situație mama copilului nu va coopera și va refuza în continuare să respecte dreptul tatălui?

Dacă mama continuă să refuze să se conformeze dreptului tatălui de a avea legături personale cu copilul său, Codul de procedură civilă prevede o sancțiune pentru mamă, anume aplicarea unei penalizări.

Tatăl poate apela la ajutorul unui avocat și va putea introduce o acțiune prin care să ceară instanței de judecată aplicarea unor penalități pe zi de întârziere, până când mama înțelege să respecte dreptul tatălui și să îi permită desfășurarea programului de vizită.

Fiind vorba de un caz cu minori, legea a stabilit ca penalităților care pot fi aplicate mamei să fie cuprinse între 100 și 1000 lei pe zi de întârziere.

Astfel mama poate ajunge să plătească penalități de 1000 lei pe zi de întârziere până când respectă dreptul tatălui de a avea legături personale cu minorul și până când îi permite acestuia accesul la copilul lor.

Tot în cadrul Codului pe procedură civilă este prevăzut dreptul tatălui de a cere instanței de judecată să stabiliească cuantumul total al sumei pe care mama o datorează dacă aceasta tot nu înțelege să se conformeze în termen de 3 luni de la pronunțarea deciziei de aplicare a penalităților.

Penalitățile pe care le-am menționat anterior vor fi plătite de către mamă tatălui pentru încălcarea repetată a dreptului acestuia de a menține legături personale cu copilul său.

Iată o decizie judecătorească favorabilă

Sentinta civila nr…./2017 din 10-mai-2017, Judecatoria Bucuresti Sectorul 3, alte cereri privind executarea silita (Minori si familie)

Sentinta civila

JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREŞTI

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 5681

Şedinţa publică din data de 10.05.2017

Instanţa constituită din: P_________: G_______ C____Grefier: A________-I______ A________.

Pe rol judecarea cauzei civile de faţă, formulată de către petentul C______ F______ D_____ în contradictoriu cu intimata C______ O___.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine, au răspuns petentul, reprezentat de avocat cu împuternicire avocaţială la dosar, şi intimata, personal şi asistată de avocat cu împuternicire avocaţială la dosar.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 10.02.2017, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul C______ F______ D_____ în contradictoriu cu intimata C______ O___ , a solicitat instanţei, în temeiul art. 913 alin. 5 Cod pr. civ., ca printr-o încheiere definitivă, să dispună obligarea intimatei în favoarea petentului la plata penalităţilor impuse de dispoziţiile art. 906 alin. 2, 4-6 Cod pr. civ., ce urmează a fi stabilite pe fiecare zi de întârziere, până la executarea obligaţiilor de către intimată, care au fost impuse acesteia prin sentinţa civilă nr. 1911 din 12.05.2016 pronunţată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, iar în caz de neexecutare din partea acesteia, să fixeze suma definitivă datorată cu acest titlu.

În motivare, petentul a arătat că la data de 31.03.2016, în cauza civilă ce a format obiectul Dosarului nr. XXXXXXXXXXXXXX a solicitat instanţei învestite, respectiv Judecătoriei Cornetu, obligarea intimatei să-i permită să aibă legături personale cu copiii C______G_______ F_____, născută la data de 08.10.2005, şi C______ D____ A________ I___,născut la data de 26.07.2010, după un program de vizită stabilit, până la soluţionareadefinitivă a acţiunii de divorţ care formează obiectul dosarului XXXXXXXXXXXXXX.

Petentul a mai arătat că a fost nevoit să formuleze această acţiune pentru că intimata îi încălca dreptul de a avea legături personale cu copiii, comportamentul ei fiind tipic specific sindromului alienării parentale, manifestările intimatei de interzicere a petentului să aibă legături personale cu copiii constituind o formă de abuz emoţional împotriva copiilor, care are drept rezultat premeditat, de altfel, privarea acestora de a avea o relaţie cu petentul.

Petentul a mai arătat că prin toată atitudinea sa, intimata a dus în permanenţă o campanie de denigrare constantă împotriva lui, tocmai pentru a-i convinge pe copii şi ei să fie cei care nu doresc o relaţie cu petentul, în spatele acestui comportament al lor, de fapt, stând doar influenţa nefastă a intimatei.

Petentul susţine că intimata induce copiilor anumite idei prin falsele acuzaţii aduse împotriva sa, astfel încât, prin manipularea negativă emoţională, cu scopul de a distruge iubirea şi legăturile afective ale copiilor cu petentul, copiii au început să refuze să aibă legături personale cu petentul.

Ca urmare a acestei situaţii, în favoarea petentului a fost pronunţată sentinţa nr. 1911/12.05.2016 a Judecătoriei Cornetu, fiind stabilit astfel, în mod provizoriu, până la soluţionarea definitivă a fondului, un program de legături personale cu copiii, sentinţă care a devenit executorie de la pronunţarea sa.

Petentul a mai precizat că şi după această dată a pronunţării hotărârii menţionate, s-a prezentat la programul de vizită stabilit prin intermediul hotărârii menţionate, însă intimata a dat dovadă în continuare de acelaşi comportament dăunător, pretextând de fiecare dată, astfel cum a şi fost sfătuită, că, de fapt, copiii nu doresc să îl vadă, fiind ţinut de fiecare dată, doar în afara uşii apartamentului, fără ca cel puţin să îl lase să se apropie de copii.

Astfel, petentul s-a adresat B__ Nic______ G_______ Alin, în Dosarul de executare silită nr. 870/2016, căruia i-a solicitat să pună în executare silită sentinţa civilă nr. 1911/12.05.2016, pronunţată în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, sens în care acest birou a solicitat acestei instanţe, în cauza civilă cu nr. xxxxx/301/2016, încuviinţarea executării silite, cerere admisă prin încheierea pronunţată la data de 07.06.2016.

În urma admiterii cererii de încuviinţare, s-a luat decizia somării debitoarei C______ O___ din data de 17.06.2016, prin intermediul căreia i s-a pus în vedere, totodată, să se conformeze titlului executoriu şi sub rezerva obligării la plata unor penalităţi, prin aceeaşi somaţie stabilindu-se, de asemenea, şi data de 18.07.2016 orele 10,00, în vederea aducerii la îndeplinire a dispozitivului titlului executoriu menţionat.

Deşi până la data stabilită de către B__, cu privire la aducerea la îndeplinire a dispozitivului Sentinţei civile nr. 1911/12.05.2016, a continuat să se deplaseze la locuinţa debitoarei, la datele programului de vizită stabilite de către instanţă, intimata a procedat în acelaşi fel, îl ţinea la uşă, deschidea pentru foarte puţin timp uşa, nici nu îl lăsa să se apropie de copii cel puţin, explicându-le acestora, pe care nici nu-i vedea, că este programul lui de vizită şi că trebuie să meargă cu el, însă într-un fel spus, tocmai ca aceştia să fie cei care refuză acest program.

Toată această discuţie, derulată de fiecare dată la fel, la care întotdeauna erau de faţă prin grija intimatei şi persoane apropiate debitoarei (tatăl acesteia, fratele său sau prietena sa) nu ţinea decât câteva minute, după care i se închidea uşa apartamentului în faţă, tocmai pentru al umili şi în acest fel a le transmite copiilor doar ceea ce dorea aceasta şi persoanele de faţă, fără să ţină cel puţin cont de vârsta acestora şi de faptul că tot acest comportament distructiv se va răsfrânge asupra creşterii şi educării lor ulterioare.

La data stabilită de către executorul judecătoresc, 18.07.2016 orele 10,00, petentul s-a prezentat împreună cu acesta la locuinţa intimatei, în vederea ducerii la îndeplinire a dispozitivului titlului executoriu, însă ca de fiecare dată, intimata nu i-a permis accesul în interiorul apartamentului, stând în faţa uşii acestuia şi pentru a-i demonstra acelaşi comportament perfid şi duplicitar, intimata a avut grijă să arate în cuprinsul procesului verbal încheiat în lipsa lui, că aceasta nu se opune programului de vizită încuviinţat, însă copiii nu-1 doresc. S-a arătat prin procesul verbal încheiat cu această ocazie, de către executorul judecătoresc şi în prezenţa reprezentanţilor DGASPC Sector 3, care doar au asistat pasiv la tot acest comportament al pârâtei, că minorii nu doresc să-l vadă şi nici să _________________________ este evident că toate aceste aspecte, le fuseseră deja transmise iniţial chiar de mama lor.

În cele din urmă, copiii au acceptat să se vadă cu petentul la intrarea în locuinţă, în urma insistenţelor mamei, astfel cum rezultă din procesul verbal încheiat, care a dorit sa-şi arate şi în acest fel falsitatea şi ipocrizia, deşi consideră că este evident, având în vedere tot comportamentul acesteia, că aceste insistenţe erau doar de faţadă, ocazie cu care fiul lor, care încă nu era la acel moment atât de intoxicat, a venit şi l-a îmbrăţişat, iar fiica lui mai mare, care datorită vârstei, putând fi influenţată mult mai uşor de mama sa, a refuzat să discute cu el şi orice alt contact.

În condiţiile date, s-a constatat prin procesul verbal întocmit, refuzul minorilor de a fi de acord cu programul de vizită stabilit, luându-se decizia ca reprezentanţii DGASPC Sector 3 să dispună un program de consiliere psihologică, program ce nu a avut nici un rezultat.

Deşi intimata a făcut trimitere în permanenţă, la baza atitudinii sale, la un anume comportament agresiv al subsemnatului, acesta nu a fost niciodată dovedit, iar astfel de susţineri au fost redate şi în cuprinsul titlului executoriu şi menţionate ca nefiind dovedite, ca de altfel şi în cele două hotărâri privind respingerea solicitării pârâtei de emiterea unui ordin de protecţie.

Consideră că singurul mijloc legal ce i-a rămas pentru a i se respecta drepturile stabilite prin hotărâre executorie este sancţionarea pecuniară a intimatei.

Petentul a mai arătat că după toată această perioadă şi procedura de consiliere obligatorie urmată la DGASPC Sector 3, la insistenţele sale, această instituţie a solicitat acestei instanţe în cauza civilă cu nr. xxxxx/301/2016, în temeiul art. 913 alin. (2) C.pr.civ. încuviinţarea participării minorilor la un program de consiliere psihologică pe o perioadă de maxim 3 luni sub îndrumarea unui psiholog cu drept de liberă practică, fiind numită în acest sens prin hotărârea luată, dna psiholog P_______ A__ C_______. În acest sens, a fost invitat de această d-nă expert, căreia i-a prezentat situaţia, relatată acesteia şi de către pârâtă, de altfel, însă în mod curios la momentul la care pârâta urma să prezinte minorii pentru o discuţie separată cu aceştia, tocmai pentru a afla personal comportamentul lor, având în vedere faptul că nu i se permisese şi pârâtei să participe la discuţii cu minorii, nu a dorit să-i aducă pe aceştia pretextând diferite motive închipuite, aspect care şi acesta alături de toate celelalte menţionate în p rezenta cerere, dovedesc pe deplin comportamentul chiar abuziv şi alienator al pârâtei, la adresa copiilor şi care stă şi la baza refuzului acestora de a fi de acord cu programul de vizită încuviinţat de către instanţă.

După realizarea procedurii de consiliere psihologică, la care intimata a refuzat neîntemeiat să prezinte copiii, a fost încheiat Raportul de consiliere psihologică nr. 49/19.12.2016, din cuprinsul căruia în esenţă reiese faptul că “impactul pe care îl are opinia mamei asupra imaginii tatălui în prezenţa copiilor, influenţează copiii, recomandându-se o atitudine adecvată pentru securizarea emoţională a minorilor şi o dezvoltare sănătoasă a acestora “.

Totodată în cuprinsul acestui raport se mai face trimitere asupra faptului că cei doi părinţi trebuie să deschidă un canal de comunicare (refuzat în permanenţă de intimată) şi să accepte această comunicare în beneficiul copiilor.

[…]

PENTRU ACESTE MOTIVE,ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite cererea formulată de petentul C______ F______ D_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în ___________________________, _____________________, judeţ I____, cu domiciliul procesual ales la CA S____ V_____ în Bucureşti, _____________________. 20,_____________, _____________, sector 2 , în contradictoriu cu intimata C______ O___, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliată în Bucureşti, __________________, ______________, __________, sector 3, cu domiciliul procesual ales în Bucureşti, P-ţa Naţiunile Unite nr. 3-5, __________, ______________.

Dispune obligarea debitoarei la plata unor penalităţi de 500 lei pe zi de întârziere în favoarea creditorului, până la respectarea obligaţiei prevăzută în titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1911, pronunţată la data de 12.05.2016, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, al Judecătoriei Cornetu.

Ia act că reclamantul creditor înţelege să solicite cheltuielile de judecată pe cale separată.

Definitivă.