Recalculare pensie hotarare castigata

Tribunalul Bucuresti

Analizând materialul probator administrat, instanța reține:

Reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă conform deciziei nr. ....23.08.2018 (fila 42).

Subsecvent, prin cererea înregistrată sub nr. .../02.09.2021 (fila 32), reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie prin valorificarea adeverinței ....14.05.2018 emisă de SC..... SA, cerere respinsă de pârâtă prin decizia nr. ..../04.11.2021 (fila 9), cu motivarea că sumele reprezentând salariul regie, ore suplimentare, premii, alte venituri din această adeverință nu îndeplinesc condițiile art. 165 Legea 263/2010 și Anexa 15 HG 257/2011 iar veniturile reprezentând spor șef echipă și spor noapte au fost valorificate prin decizia nr..../23.08.2018.

Din examinarea acestei adeverințe (filele 33-39), rezultă că reclamantul a realizat

venituri reprezentând salariu normă, salariu regie, spor șef echipă, ore suplimentare, premii, pentru care a fost achitată contribuția de asigurări sociale

Instanța constată că pârâta, în mod nejustificat, nu a procedat la valorificarea acestor venituri realizate de reclamant.

Conform Legii 57/1974 și Legii 2/1983, pe lângă retribuția tarifară, anumite categorii de salariați beneficiau de venituri suplimentare, în cadrul retribuirii în acord global, participării la beneficii, premii, stimulente, sporuri, indemnizații și compensații prevăzute de lege.

În virtutea principiului contributivității, consacrat de art. 2 lit.c) din Legea nr.263/2010, fondiłrile de asiglłrări sociale se constituie pe baza contribufiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribufiilor de asigurări sociale plătite.

Prin urmare, ceea ce interesează pentru stabilirea punctajului mediu anual, sunt toate veniturile salariale efectiv încasate, cu privire la care au fost achitate contribuțiile individuale de asigurări sociale, independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.

Acest principiu este respectat pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei intrării în vigoare a Legii 19/2000, respectiv ulterior datei de 01.04.2001, însă, soluția trebuie să fie aceeași și în cazul stagiilor de cotizare realizate anterior deoarece, în caz contrar, principiul enunțat ar fi încălcat.

În consecință, veniturile suplimentare analizate în cauză trebuie avute în vedere în calculul punctajului mediu anual, pentru ca, pe de o parte, să fie respectat principiul contributivită(ii, conform căruia drepturile de asigurări sociale sunt corelative contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, pentru a se da eficiență dispozițiilor art. 96 din Legea nr. 263/2010, conform cărora punctajul anual al asiguratului se determină prin împărtirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică.

Așa fiind, în condițiile în care veniturile examinate în cauză au intrat în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, atunci nu pot fi excluse cu ocazia stabilirii punctajului mediu anual și, deci, a drepturilor de pensie cuvenite reclamantului.

Valorificarea acestor sume, în calculul punctajului mediu anual, este în concordanță și cu dispozițiile art. 165 din Legea 263/2010, deoarece incidența acestora se analizează prin coroborare cu dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010.

Potrivit art. 165 alin.2 din Legea nr. 263/2010 la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (l) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de I aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinłe eliberate de unităti, conform legislatiei în vigoare.

Pe de altă parte, potrivit art. 127 alin. 1 din Hotărârea nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea și/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15.

Instanța constată că, prin normele de aplicare a Legii 263/2010, legiuitorul se abate de la principiul contributivității afirmat în Legea 263/2010, câtă vreme în anexa nr. 15 din HG 257/201 1, enumera sporurile, indemnizafiile și majorările de retributii tarifare, care, potrivit legislaliei anterioare datei de I aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la deternłinarea punctajului mediu anual. Astfel, se limitează nejustificat principiul contributivității consacrat prin lege, înlăturându-se din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de OI pe motiv că nu ar avea caracter permanent. Cu toate acestea, la pct. IV din anexa 15, se recunoaște posibilitatea valorificării unor sporuri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.

În consecință, instanța apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, și anume art. 2 lit. c) din Legea 263/2010, întrucât își au izvorul în actul normativ cu f0rta juridică superioară, pe când HG 257/2011 este un act normativ emis în scopul executării prevederilor Legii 263/2010, neputând să încalce legea în aplicarea căreia a fost edictat.

Totodată, astfel cum a statuat Inalta Curte de Casație și Justiție în decizia 19/2011, dată asupra recursului în interesul legii, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contributiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivitătii, având ca finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii 19/2000, OUG 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechitătilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii 3/1977, în raport de cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi. In acest sens, instanța supremă a reținut că dispozițiile pct.VI din Anexa la OUG 4/2005 — prin care sunt excluse din calculul drepturilor de pensie formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale - pot fi înlăturate, întrucât intră în contradicție atât cu prevederile OUG 4/2005 cât și cu cele ale Legii 19/2000, încălcând principiul ierarhiei actelor normative, cu consecința încălcării principiului fundamental al contributivității, prin neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii anterior datei de Ol .04.2001. Prin urmare, instanța supremă a decis în sensul că formele de retribuire în acord global prevăzute de art. 12 alin. I lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 vorfi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contributia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Deopotriva, instanța supremă a statuat în decizia nr. 19/2012 dată asupra recursului în interesul legii, faptul că sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 01.04.2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverintele eliberate de unităłi, conform legislatiei în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribufia de asigurări sociale. In acest sens, în considerentele deciziei s-a reținut că principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribufiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contributia pentru asigurările sociale de stat.

Dezlegările date problemelor de drept de instanța supremă în deciziile nr. 19/2011 și nr. 19/2012 se impun a fi avute în vedere și în domeniul de aplicare al Legii 263/2010, întrucât există identitate de rațiune.

Prin urmare, câtă vreme adeverința invocată îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 127 alin. 2 din HG 257/2011, fiind individualizate sporurile a căror valorificare se solicită, prin indicarea exactă a denumirii, a sumei sau procentului în care au fost acordate, a temeiului juridic în baza căruia au fost acordate iar, pe de altă parte, angajatorul a certificat expres faptul ca pentru veniturile suplimentare analizate a fost virată contribuția de asigurări sociale, rezultă că acestea trebuie să fie valorificate la stabilirea drepturilor de pensie.

Apărarea pârâtei conform căreia aceste venituri nu au facut parte din baza de calcul a pensiei, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, nu poate constitui, de plano, un impediment în valorificarea sporurilor clamate în cauză, întrucât ar contraveni celor statuate de instanța supremă prin decizia nr. 19/2012 , în sensul mai sus analizat. In acest sens, revine instanței de judecată sarcina verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului mediu anual, astfel cum a reținut instanța supremă în decizia nr. 19/2011.

Pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată, în baza art. 106, art. 107 alin. 3 și 5 din Legea 263/2010, va anula decizia nr..../04.1 1.2021 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 4 și va obliga pârâta să emită o nouă decizie prin care să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, cu valorificarea veniturilor reprezentând salariu normă, salariu regie, în locul celor deja valorificate ca sume contributive, menționate în adeverința nr...../14.05.2018 emisă de SC.... SA, precum și cu valorificarea veniturilor reprezentând spor șef echipă, ore suplimentare, premii, menționate în aceeași adeverință, începând cu data de 01.10.2021, reprezentând luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea de recalculare.

Întrucât dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale este de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit corelativ obligației paratei de a face plata acestui drept, rezultă că prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită, urmare nevalorificării tuturor veniturilor contributive la determinarea punctajului mediu anual, în patrimoniul reclamantului s-a înregistrat un prejudiciu constând în diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată. În consecință, instanța va obliga parata la plata diferențelor de drepturi de pensie cuvenite conform prezentei hotărâri, începând cu data de 01. 10.2021.

Instanța a avut în vedere faptul că pentru veniturile reprezentând salariu normă/regie, a fost achitată contribuția de asigurări sociale, așa cum se menționează în finalul adeverinței. Totodată, pentru aceste venituri, instanța reține faptul că, așa cum rezultă din modul de întocmire a adeverinței analizate, acestea nu au natura juridică a unui spor, în sensul art. 127 din HG 257/2011, ci reprezintă, prin sine, un mod de salarizare, astfel încât nu pot fi acordate cumulat cu salariul tarifar, valorificat de intimată cu titlu de sumă contributivă, ci doar în locul acestuia.

In privința sporului de noapte , instanța a reținut faptul că a fost valorificat de pârâtă, așa cum rezultă din buletinul de calcul aferent deciziei de pensie nr..../23.08.2018 (filele 45-46), fiind înscris la rubrica ”sporuri adăugate", cumulat cu veniturile reprezentând spor șef echipă din aceeași adeverință. Deopotrivă, conform aceluiași buletin de calcul, rezultă că pârâta a valorificat sporul de vechime, sub formă de procent.

Instanța nu a acordat veniturile reprezentând indemnizafie concediu odihnă, întrucât acestea nu reprezintă sporuri sau venituri suplimentare, în sensul art. 165 din Legea 263/2010, ci înlocuiesc venitul salarial realizat pe perioada în care persoana s-a aflat în concediu de odihnă, intimata valorificând salariul de bază.

În ceea ce privește sporul de șef echipă, instanța reține că a fost parțial valorificat de pârâtă. Astfel, prin raportare la buletinul de calcul menționat, rezultă că acest spor a fost valorificat până la nivelul lunii februarie 1970, conform mențiunilor din adeverința invocată, însă ulterior acestei date, pârâta nu a mai valorificat acest spor în concordanță cu adeverința, și anume începând cu luna martie 1972, ci începând cu luna martie 1973, ultima lună în care a fost acordat acest spor, conform adeverinței, fiind decembrie 1978, pe când în buletinul de calcul figurează ca ultimă lună, luna decembrie 1979. În consecință, instanța a obligat pârâta la recalcularea drepturilor de pensie, cu luarea în considerare a sporului menționat, conform datelor înscrise în adeverință.

În privința veniturilor înscrise în coloana nr. 13 a adeverinței, reprezentând alte venituri, se observă împrejurarea că nu au făcut parte din baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, astfel cum s-a menționat expres în partea finală a adeverinței, astfel încât aceste venituri nu pot fi valorificate la calculul drepturilor de pensie,

În baza art. 453 NCPC, va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 1800 lei reprezentând cheltuieli de judecată, constând în parte din onorariu avocațial, conform facturilor și chitanțelor aflate a filele 69-72, întrucât și pretențiile deduse judecății au fost parțial admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea de chemare in judecata privind pe reclamantul ..... având CNP ...., cu domiciliul în  București, ...și cu domiciliul procesual ales la C.A. Palade Bogdan, cu sediul profesional în București, Bd. Nerva Traian, nr. 3, City Business Center, et. l, cam. 26, sector 3, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cu sediul în București, str. Calea Vitan, nr.6, sect.3.

Anulează decizia nr..../04.11.2021 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 4.

Obliga pârâta sa emită o nouă decizie prin care, începând cu data de 01.10.2021, sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, cu valorificarea veniturilor reprezentând salariu normă, salariu regie, în locul celor deja valorificate ca sume contributive, menționate în adeverința nr..../14.05.2018 emisă de SC...SA, precum și cu valorificarea veniturilor reprezentând spor șef echipă, ore suplimentare, premii, menționate în aceeași adeverință și să plătească diferențele de drepturi de pensie cuvenite conform prezentei hotărâri începând cu data de 01. 10.2021.

Respinge acțiunea în privința celorlalte pretenții ca neîntemeiată.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Executorie de drept.

Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Bucurestisecția a VIII-a.

Pronunțată astăzi, 07.03.2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.