

Regimul juridic al restituirii imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă a cunoscut, în anul 2025, o serie de evoluții majore, generate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de controlul de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională a României și de intervenția legislativă a Guvernului prin ordonanță de urgență.
Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Văleanu și alții c. României, coroborată cu Decizia CCR nr. 43/2025 și cu OUG nr. 38/2025, are un impact semnificativ asupra procedurilor de restituire în echivalent reglementate de Legea nr. 165/2013.
În cauza Văleanu și alții, CEDO a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reținând că mecanismul național de despăgubire nu asigură o protecție efectivă a dreptului de proprietate.
Curtea a subliniat, în esență, că:
-întârzierile excesive în soluționarea dosarelor de restituire sau compensare sunt incompatibile cu exigențele Convenției;
-despăgubirile acordate trebuie să păstreze un raport rezonabil cu valoarea actuală a bunului;
-inexistența unui remediu intern efectiv atrage răspunderea statului.
Hotărârea are un efect structural, în sensul că obligă statul român să își adapteze cadrul normativ și practicile administrative pentru a asigura executarea reală și într-un termen rezonabil a hotărârilor de restituire.
Prin Decizia nr. 43/2025, Curtea Constituțională a României a constatat neconstituționalitatea unei soluții legislative din Legea nr. 165/2013 privind modalitatea de evaluare a imobilelor pentru care se acordă despăgubiri în echivalent.
CCR a reținut că:
-formularea legală anterioară era lipsită de claritate și predictibilitate;
-criteriile de evaluare nu ofereau garanții suficiente pentru protecția dreptului de proprietate;
-se crea riscul unor evaluări arbitrare sau disproporționate.
Această decizie a impus legiuitorului obligația de a interveni legislativ pentru a pune textul de lege în acord cu exigențele constituționale.
În urma deciziei CCR și sub presiunea jurisprudenței CEDO, Guvernul a adoptat OUG nr. 38/2025, care modifică și completează Legea nr. 165/2013.
Principalele modificări vizează:
-redefinirea criteriilor de evaluare a imobilelor, prin raportare la grilele notariale și la standarde mai clare;
-reglementarea expresă a noțiunii de „spor de valoare”;
-extinderea perioadei de eșalonare a plății despăgubirilor;
-ajustarea regimului juridic al punctelor și al cesiunii acestora.
Deși ordonanța urmărește alinierea legislației interne la cerințele CEDO și CCR, în practică au apărut deja discuții privind aplicarea sa în timp și posibilele efecte asupra drepturilor deja recunoscute.
Aplicarea cumulată a hotărârii CEDO, a deciziei CCR și a OUG nr. 38/2025 produce efecte directe asupra procedurilor aflate în curs:
-autoritățile sunt obligate să realizeze evaluări mai riguroase și transparente;
-beneficiarii pot invoca standardele CEDO în litigii privind despăgubirile;
-instanțele naționale trebuie să interpreteze Legea nr. 165/2013 în acord cu jurisprudența europeană;
-se conturează un potențial nou val de litigii privind retroactivitatea și proporționalitatea măsurilor adoptate.
Evoluțiile din anul 2025 marchează un moment de cotitură în materia restituirii imobilelor preluate abuziv. Statul român este constrâns să asigure nu doar existența unui mecanism formal de despăgubire, ci un mecanism efectiv, previzibil și echitabil, conform standardelor constituționale și europene.
Rămâne de văzut în ce măsură noile modificări legislative vor reuși să atingă acest obiectiv fără a genera noi dezechilibre sau litigii suplimentare.
Join the newsletter to receive the latest updates in your inbox.