Stabilirea domiciliului copilului

Stabilirea domiciliului copilului – la mama sau la tata?

Atunci cand parintii se despart, una dintre cele mai grele intrebari este: unde va locui copilul – la mama sau la tata? Legea spune clar ca instanta de judecata stabileste domiciliul minorului tinand cont de interesul superior al acestuia, nu de dorintele parintilor.

Ce ia in calcul instanta?

Judecatorul se uita la intreaga situatie de viata a copilului, nu doar la veniturile parintilor. Printre criteriile cele mai des intalnite sunt:

• Stabilitatea copilului – unde a locuit pana acum, la ce scoala merge, cine s-a ocupat zilnic de el;
• Conditiile materiale     – locuinta, posibilitatea de a asigura hrana, educatia si ingrijirea medicala;
• Relatia afectiva – atasamentul fata de mama sau tata si disponibilitatea fiecaruia de a se implica in cresterea copilului.

De multe ori, parintele care a fost mai prezent zi de zi are un avantaj, chiar daca celalalt are venituri mai mari.

Ce probe conteaza in proces?

Daca treci printr-un proces de stabilire a domiciliului copilului, trebuie sa stii ca instanta se bazeaza pe probe:

• Martori – rude, prieteni sau vecini care pot confirma cine se ocupa efectiv de minor;
• Ancheta sociala – facuta de autoritatea tutelara pentru a vedea conditiile de locuit;
• Documente – acte medicale, adeverinte scolare, contracte de munca, venituri.

Toate acestea ajuta judecatorul sa vada concret care dintre parinti poate oferi un mediu mai stabil copilului.

Exemple din practica instantelor:

• In multe cazuri, domiciliul s-a stabilit la mama, pentru ca ea a fost principalul sprijin al copilului inca de la nastere.
• Exista insa si situatii in care domiciliul s-a stabilit la tata, de exemplu: atunci cand mama era plecata des din tara, iar copilul ramanea efectiv in grija tatalui.

Asadar, nu exista o regula absoluta. Fiecare caz este analizat in detaliu, in functie de interesul superior al minorului.

Daca decizia nu ti se pare corecta?

Ai dreptul sa faci apel impotriva hotararii. Mai mult, daca in timp apar schimbari importante (de exemplu, parintele la care s-a stabilit domiciliul nu mai poate oferi conditii corespunzatoare), se poate cere modificarea domiciliului copilului.

Daca esti intr-o astfel de situatie si ai nevoie de indrumare, un avocat specializat in dreptul familiei din Bucuresti te poate ajuta sa pregatesti dosarul corect si sa sustii in fata instantei ceea ce este cel mai bine pentru copil.

Iata o hotarare prin care s-a stabilit domiciliul unui minor la mama si a celuilalt minor la tata:

Sentinta

din 21 August 2025 An

Text speţă

Persoană fizică vs Persoană fizică

ECLI:RO:JDFAG:2025:001.######

Dosar nr. ####/226/2024

#######

JUDECĂTORIA #######

JUDEŢUL ######

SENTINŢA CIVILĂ NR. ###/2025

Şedinţa publică din 21.08.2025

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei ####### la data de 15.10.2024 sub numărul####/226/2024, reclamantul #### ####### ####a formulatîncontradictoriu pârâta ###### ### o acţiune prin care a solicitat:

- să se dispună ca autoritateapărintească asupra minorilor ###### #########-########, născută la data de ##########, #### ######, născut la data de ########## şi #### #### ####### ######, născut la data de ##########, să fie exercitate în mod exclusiv de către tatăl reclamant;

- să se dispună stabilirea domiciliului minorilor la tatăl reclamant;

- să se dispună obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 1/2 din venitul său lunar, iar în subsidiar stabilirea pensiei de întreţinere în funcţie de salariul minim la nivel de ţară la data pronunţării hotărârii.

Înmotivare a arătat,înesenţă, căpârâta este fosta sa concubină, iar din relaţia acestora au rezultat cei 3 minori. Pârâta mai are doi copii dintr-o relaţie anterioară.

La data de 25.12.2023, pârâta a părăsit domiciliul conjugal, lăsându-i reclamantului în grijă cei 5 minori.

A susţinut că i-a fost dificil să aibă grijă de cei 5 minori, sens în care a fost nevoit să apeleze la sprijinul asistenţei sociale pentru a-i prelua pe minorii care nu erau copiii săi. Ulterior, a aflat că pârâta fugise din ţară cu un alt bărbat, posibil în ########, însă, s-a întors în ţară, dar nu doreşte să ofere niciun sprijin în privinţa creşterii şi educaţiei copiilor.

Îndrept, a invocat dispoziţiile art. 398 Cod Civil, art. 36 din Legea nr. 272/2004.

Înprobaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei, anchetă socială.

La data de 07.11.2024. reclamantul a depus precizare de acţiune prin care a arătat că minorul #### #### ####### ###### este recunoscut de reclamant, însă nu este copilul său, astfel că faţă de acesta nu mai doreşte stabilirea domiciliului la tată, ci la mama acestuia.

La data de 01.07.2025, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat ca exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorilor să fie exercitată în comun de către ambii părinţi având în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 36, alin. 7 din Legea nr. 272/2004 ca locuinţa minorilor să fie stabilită la domiciliul tatălui şi să fie obligată la plata pensiei de întreţinere în cuantumul prevăzut de lege, dar să se ţină cont că mai are doi minori în întreţinere.

A arătat că a părăsit domiciliul conjugal din cauza acţiunilor violente ale reclamantului, comportament pe care îl dovedeşte cu martori şi cu un răspuns de la ####### #### #######.

În drept, a invocat art. 205 Cpc.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriul reclamantului.

Prin încheierea din data de 02.07.2025, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul, anchetă socială, şi ascultarea minorilor.

La acelaşi termen de judecată, reclamantul a precizat că în măsura în care instanţa va aprecia ca minorul #### #### ####### ###### să locuiască la tată, va formula acţiune în tăgada paternităţii. De asemenea, pârâta a precizat că reclamantul nu i-a permis să vadă minorii, că nu lucrează şi este de acord ca locuinţa minorului #### #### ####### ###### să fie stabilită la domiciliul mamei.

La data de 17.07.2025 au fost ascultaţi minorii în cameră de consiliu.

La termenul de judecată din data de 13.08.2025, apărătorul reclamantului a precizat că îşi menţine solicitările prin cererile formulate, însă autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinţi.

La acelaşi termen de judecată, pârâta a precizat că nu doreşte ca locuinţa minorului #### #### ####### ###### să fie stabilită la domiciliul mamei, ci să fie stabilită la reclamant.

La dosar a fost depus raportul de anchetă socială.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Înfapt, din relaţia părţilor s-au născut minorii ###### #########-########, la data de 04.12.2016, potrivit certificatul de naştere de la f6 ds, #### ######, la data de 11.03.2014, potrivit certificatului de naştere de la f7 ds, şi #### ####-#######-######, la data de 08.09.2012, potrivit certificatului de naştere de la f8 ds.

Cu privire la capătul de cerere privind răspunderea părintească, instanţa notează că oricemăsură privitoare la copil, trebuie să fie luată cu respectareainteresului superior al copilului,înconformitate cu dispoziţiile art. 263 Cod Civil şi art. 2 din Legea nr. Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Interesul superior al copilului are o semnificaţie complexă. Ca primă semnificaţie, conceptul reprezintă un drept material al copilului care poate fi invocat de către instanţă, având ca finalitate implementarea drepturilor sale cu precădereînraport cu orice alte intereseprezenteîncauză. A doua semnificaţie priveşte caracterul săude principiu juridic fundamental prevalent cu caracter imperativ pe care se fundamentează respectarea şi garantarea drepturilor copilului.Înal treilea rând, interesul superior al copilului reprezintă o normă de sinteză circumscrisă dreptului copilului lao dezvoltare fizică şi morală normală, la un echilibru socio-afectiv şi la viaţă de familie.

Referitor la capătul de cerere privindexercitarea autorităţii părinteştiasupra minorilor, instanţa reţine incidente dispoziţiile art. 36 alin.1din Legea nr. 272/2004 "ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor."şi alin. 2 al aceluiaşi articol"exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuiesă aibăînvedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului,înspecial prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său."

Ca regulă, potrivit art. 397 Cod Civil, autoritatea părintească revineîncomunambilor părinţi, afară de cazulîncareinstanţa decide altfel.Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte este reglementată de prevederile art. 398 Cod Civil astfel dacă există motive întemeiate, avândînvedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.încompletare sunt dispoziţiile art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care stabilesc căse consideră motive întemeiate pentru cainstanţa să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a celuilalt părinte, violenţa faţă de copil sau faţă de celălalt părinte, condamnările pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, precum şi orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorităţii părinteşti.

Exercitarea drepturilor şi executarea îndatoririlor părinteşti presupun prezenţa acestora,înmod constant,înviaţa copilului lor pentru a putea supraveghea îndeaproape creşterea şi dezvoltarea acestuia. Deciziile pe care părinţii,încalitate de titulari ai autorităţii părinteşti, ar trebui să le ia cu privire la persoana şi la bunurile minorului, implică ca aceştia,înprealabil, să cunoascămediulîncare copilul lor se dezvoltă, personalitatea pe care aceştia şi-o conturează, înclinaţiile către care se îndreaptă, programul pe care îl urmează. Toate aceste aspecte impun implicarea părinţilorînviaţa minorilor şi prezenţa fizică, aceasta fiind singura modalitateîncare interesul superior al copilului poate fi urmărit.

#### de aceste considerente, instanţa apreciază că este în interesului superior al minorilor ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinţi şi nu exclusiv de către reclamant, conferindu-le astfel ambilor părinţi responsabilitatea şi posibilitatea de a se implicaînaspectele importante care se ivescînviaţa minorilor. Instanţa va dispune ca autoritatea părinteascăasupra minorilor###### #########-########, #### ######, şi #### ####-#######-######,să fie exercitatăîncomunde către ambii părinţi.

Cu privire la capătul de cerere vizând stabilirealocuinţei minorilor, instanţa reţine aplicabile prevederile art. 21 alin.1din Legea nr. 272/2004 "încazulîncare părinţii nu se înţeleg cu privire la locuinţa copilului, instanţa de tutelă va stabili locuinţa acestuia la unul dintre ei, potrivit art. 496 alin. (3) Cod Civil. La evaluarea interesului copilului instanţa poate aveaînvedere,înafara elementelor prevăzute la art. 2 alin. (6) şi aspecte, precum: a) disponibilitatea fiecărui părinte de a-l implica pe celălaltpărinteîndeciziile legate de copil şi de a respecta drepturile părinteşti ale acestuia din urmă; b)disponibilitatea fiecăruia dintre părinţi de a permite celuilalt menţinerea relaţiilor personale; c)situaţia locativă din ultimii3ani a fiecărui părinte; d)istoricul cu privire la violenţa părinţilor asupra copilului sau asupra altor persoane; e)distanţa dintre locuinţa fiecărui părinte şi instituţia care oferă educaţie copilului."

#####învedere faptul că părţile nu s-au înţeles cu privire la stabilirea locuinţeiminorilor, instanţa va analiza acest aspect având în vedere interesul superior al fiecărui minor.

Astfel, în ceea ce îi priveşte pe minorii ###### #########-######## şi #### ######, ambele părţi au fost de acord ca domiciliul acestora să fie stabilit la tatăl reclamant. Din ascultarea ambilor minori rezultă că aceştia îşi doresc să rămână în continuare la domiciliul tatălui, acesta fiind persoana care îi îngrijeşte.

În ceea ce îl priveşte pe minorul #### ####-#######-###### aceasta a declarat că doreşte să locuiască cu mama sa.

Mai reţine în acest sens şi faptul că din raportul de anchetă socială că minorii trăiesc în condiţii improprii, într-o familie dezorganizată, unde mama a părăsit copii alegând să trăiască cu alţi copii mai mari. De asemenea, tatăl minorilor are un comportament vulgar, o viaţă dezorganizată şi nu poate oferi copiilor întotdeauna strictul necesar. Cei trei minori nu merg la şcoală pe motiv că tatăl lor nu are bani să le cumpere haine şi hrană de pachet, situaţia acestora fiind una dificilă, tatăl dorind să îi menţină în familie, dar situaţia financiară nu îi permite să îi crească firesc şi să îi educe corespunzător, minorii fiind lăsaţi deseori singuri, nesupravegheaţi, aceştia fiind găsiţi în repetate rânduri de echipajele de poliţie pe stradă.

Reclamantul a precizat prin cererile formulate, dar şi la termenul de judecată din data de 02.07.2025, că în măsura în care instanţa va aprecia ca minorul #### #### ####### ###### să locuiască la tată, va formula acţiune în tăgada paternităţii, arătând că nu este tatăl biologic al acestui minori.

Rezultă din probele administrate că minorii locuiesc cu tatăl în condiţii improprii creşterii şi dezvoltării fireşti, că lipsesc foarte mult de la şcoală întrucât nu le este asigurat minimul necesar, respectiv haine şi hrană. De asemenea, tatăl nu are un venit fix, lucrează ocazional, şi locuiesc toţi într-o garsonieră confort III, locuinţă închiriată de la Primăria #### #######, locuinţă sărăcăcios mobilată şi utilată.

#### de aceste aspecte, instanţa apreciază, în interesul superior al minorilor, ca minorii ###### #########-######## şi #### ###### să locuiască în continuare cu tatăl acestora, urmând ca tatăl să se axeze pe creşterea şi dezvoltarea acestora în condiţii decente, să le asigure cele necesare pentru a continua să meargă la şcoală.

În ceea ce îl priveşte pe minorul #### ####-#######-###### apreciază ca acesta să locuiască la mama sa, pârâta, având în vedere pe de o parte că tatăl său nu doreşte să aibă grijă de acesta susţinând că nu este tatăl său biologic, dar şi din pricina situaţiei materiale a tatălui care trebuie să îi crească pe ceilalţi doi minori.

Mai reţine că ambii părinţi locuiesc pe raza #### #######, astfel că minorii se pot vedea şi pot păstra legături, fără a le fi afectat acest drept prin stabilirea domiciliului separat.

Înceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea părinţilor la platapensieide întreţinere, instanţa reţine relevante disp. art. 499 alin. (1) Cod Civil, conform cărora tatăl şi mama sunt obligaţiînsolidar să dea întreţinere copilului lorminor, asigurându-i cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura şi pregătirea sa profesională. Totodată, reţine instanţa căînlumina dispoziţiilor art. 525 Cod Civil, minorul este prezumat a fiînstare de nevoie, dată fiind vârsta la care nu are capacitatea de a munci. De asemenea, potrivit art. 527 alin. (1) Cod Civil, poate fi obligat la întreţinere cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea dobândirii acestor mijloace. Atunci când întreţinerea este datorată de un părinte,ea se stabileşte până la o jumătate din venitul său lunar net pentru trei sau mai mulţi copii, conform art. 529 alin. (2) Cod Civil.

Astfel, având în vedere că reclamantul este tatăl a 3 copii, iar că pârâta este mamă a 5 copii, aspect cunoscut de reclamant, se impune stabilirea pensiei datorate de către părinţi pentru doi sau mai mulţi copii, prin aplicarea dispoziţiilor art. 529 alin. (2) teza a II-a, astfel că va stabiliînsarcina reclamantului şi înfavoarea minorului #### ####-#######-###### opensiede întreţinereîncuantum de1/6din venitul net realizat, dar nu mai puţin de1/6 din venitul minim pe economieînRomânei la data plăţii, şi în sarcina pârâtei şi în favoarea minorilor ###### #########-######## şi #### ###### opensiede întreţinereîncuantum de1/10pentru fiecare minor din venitul net realizat, dar nu mai puţin de1/10 din venitul minim pe economieînRomânei la data plăţii pentru fiecare minor.

Ia act că părţile au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎNNUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea civilă având ca obiect exercitare autoritatea părintească formulată de reclamantul #### ####### ####, CNP #############, cu domiciliul ales în #### #######, str. ###### ######, nr. 25, #### ######, în contradictoriu cu pârâta ###### ###, CNP #############, cu domiciliul ales în #### #######, str. ###### ######, nr. 25, #### ######.

Dispune ca exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii ###### #########-########, născută la data de ##########, #### ######, născut la data de ##########, şi #### ####-#######-######, născut la data de ##########,să se realizezeîncomunde către ambii părinţi.

Stabileşte locuinţa minorilor ###### #########-########, născută la data de ##########, şi #### ######, născut la data de ##########, la tată - #### ####### ####.

Stabileşte locuinţa minorului #### ####-#######-######, născut la data de ##########, la mamă - ###### ###.

Obligă pârâta la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorilor ###### #########-########, născută la data de ##########, şi #### ######, născut la data de ##########, prin plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 1/10 pentru fiecare minor din venitul net lunar realizat, dar nu mai puţin de 1/10 din venitul net lunar pe economia naţională, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la majoratul acestora.

Obligă reclamantul la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorului #### ####-#######-######, născut la data de ##########, prin plata unei pensii de întreţinere lunare în cuantum de 1/6 din venitul net lunar realizat, dar nu mai puţin de 1/6 din venitul net lunar pe economia naţională, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la majoratul acesteia.

Ia act că părţile au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de a exercita calea de atac a apeluluiîntermen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se depune la Judecătoria #######.

Pronunţată astăzi, 21.08.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Sursa www.rejust.ro Cod RJ: 3ge9gg7gg