Recuperare cheltuieli judecata ANRP

Cum recuperez cheltuielile de judecata de la ANRP?

Judecatoria Sector 1

Sentinta civila nr...

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin Sentința civilă nr.... pronunțată la data de 02.10.2019 de Tribunalul București — Secția a V-a Civilă în dosarul nr...../3/2019, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții ... și .... în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, a anulat Decizia de invalidare nr. .../09.01.2019, a obligat pârâta să valideze Hotărârea nr....22.09.201 1 a Comisiei Județene Timiș, prin care a fost validată Anexa... a Comisiei Locale Timișoara, cu privire la imobilul teren în suprafață de 0,0724 ha localizat în Timișoara, str.....și să emită decizia de compensare prin puncte și a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (f. 123-124).

Prin Decizia nr..../2020 pronunțată la data de 07.07.2020 de Curtea de Apel București — Secția a I V-a Civilă în dosarul nr. .../3/2019, instanța a respins apelul formulat de apelantapârâtă împotriva Sentinței civile nr. .../02.10.2019 pronunțate de Tribunalul București — Secția a V-a Civilă în dosarul nr..../3/2019, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, ca nefondat, si a obligat apelanta la 3.000 lei cheltuieli de judecată către reclamanți (f. 125-128).

Prin cererea înregistrată la data de 20.1 1.2020 pe rolul B.E.J.A. ..., creditorii .... au solicitat începerea procedurii de executare silită în temeiul titlurilor executorii reprezentate de Sentința civilă nr.... pronunțată la data de 02.10.2019 de Tribunalul București — Secția a V-a Civilă în dosarul nr.... și Decizia nr. .../2020 pronunțată la data de 07.07.2020 de Curtea de Apel București Secția a I V-a Civilă în dosarul nr..../3/2019, împotriva debitoarei Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în vederea recuperării creanței în cuantum total de 6.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, fiind astfel deschis dosarul de executare nr..../2020 (f. 120-121).

Prin încheierea pronunțată la data de 09.12.2020 de Judecătoria Sectorului I București în dosarul nr. .../299/2020, instanța a admis cererea formulată de B.E.J.A. ... și a încuviințat executarea silită, în oricare dintre formele prevăzute de lege, în conformitate cu titlul executoriu.

Prin încheierea din data de 18.01.2021, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 1.091 lei, din care 714 lei (inclusiv TVA) reprezentând onorariul executorului judecătoresc, 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și 357 (inclusiv TVA) reprezentând cheltuieli necesare desfășurării procedurii de executare silită (f. 1 16).

La aceeași dată, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra disponibilităților bănești pe care debitoare le are în conturile deschise la terții popriți, până la concurența sumei de 7.091 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare (f. 74-83, 87-1 15).

De asemenea, executorul judecătoresc a emis pe numele debitoarei înștiințări privind înființarea măsurii popririi (f. 84, 86).

Analizând contestatia la executare, prin prisma sustinerilor contestatoarei, instanta o apreciază cafiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 622 alin. 2 C.pr.civ., în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.

De asemenea, conform art. 712 alin. I C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație la executare în termen de către cei interesați sau vătămați prin executare.

In ceea ce privește motivul invocat de contestatoare relativ la aplicarea dispozitiilor O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plată ale institutiilor publice, care prevăd că, în situația în care executarea nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituțiile statului dispun de un termen de 6 luni care curge din momentul adresării de către creditor a unei somații de plată (art. 2), instanța apreciază că aceste dispoziții legale nu instituie un termen de grație de 6 luni de zile în favoarea instituțiilor publice executate silit, care operează în orice condiții și care împiedică începerea procedurii de executare silită.

Fiind o normă cu caracter excepțional și derogator de la dispozițiile de executare de drept comun, termenul de 6 luni nu poate opera decât în condițiile strict prevăzute de lege, respectiv în situația în care se face dovada lipsei fondurilor și, implicit, a imposibilității de executare a obligațiilor stabilite.

Din coroborarea dispozițiilor art. 2 și art. 3 din O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii și art. 668 C.pr.civ., reiese ca executarea silită a sumelor înscrise în titlurile executorii emise împotriva instituțiilor publice începe și se realizează potrivit normelor generale înscrise în Codul de procedură civilă, cu precizarea că se impune creditorului un termen de 6 luni de așteptare, în cazul în care instituția publică se află în imposibilitate obiectivă de a plăti, din lipsa de fonduri, fapt care trebuie să fie dovedit de către aceasta din urmă.

Așadar, doar dacă instituția publică urmărită dovedeste că nu are fonduri special alocate, la început de executare ori în cursul acesteia, O.G. nr. 22/2002 instituie pentru creditorul acesteia obligația de a aștepta 6 luni de zile până la continuarea executării silite.

Mai mult, pe lângă faptul că nu a fost probată lipsa fondurilor, instanța constată că de la data la care hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu a rămas definitivă, respectiv, 07.07.2020 și până în momentul formulării cererii de executare silită, și anume 20.1 1.2020, a existat suficient timp (mai mult de 4 luni) pentru ca ordonatorul de credite să prevadă în buget sumele necesare pentru achitarea obligațiilor stabilite prin titlul executoriu.

În ceea ce privește nealocarea sumelor de bani destinate acoperirii cheltuielilor stabilite prin titluri executorii, instanța apreciază că debitoarea nu este exonerată de obligația de plată, deoarece o soluție contrară ar însemna golirea de conținut a dreptului creditorului, acesta fiind expus unui abuz din partea debitorului care ar putea invoca tot timpul nealocarea fondurilor, cu consecința prelungirii la infinit a termenului de plată. Astfel, dreptul său ar fi iluzoriu daca s-ar permite ca o hotărâre executorie și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul uneia dintre părți.

Instanța constată că intimații sunt titularii unui drept de creanță, așadar a unui drept de proprietate asupra unui bun, în accepțiunea Convenției europene pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, având o creanță suficient de bine stabilită pentru a beneficia de protecția art. I din Protocolul nr. I (cauzele Rafinăriile Grecești Stran si Stratis Adreadis c. Greciei, Jasiuniene c. Lituaniei, Sandor si Virgil Ionescu c. României).

Pe cale de consecință, întârzierea la plată sau refuzul de plată din partea debitoarei constituie atingeri aduse dreptului de proprietate al creditorilor, astfel cum este garantat și protejat de Convenție.

Așadar, instanța apreciază că debitoarea nu se poate prevala de asemenea dispoziții legale pentru a se sustrage de la executarea silită a sumelor de bani datorate în temeiul titlurilor executorii. In acest sens, în lumina jurisprudenței sale constante în materie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în hotărâri precum Orha contra României, Săcăleanu contra României, că autoritățile statului sunt cele care trebuie să facă demersurile necesare punerii în executare a hotărârilor și că nu este oportun să se solicite unei persoane, care a obținut o creanță împotriva statului, ca după finalizarea procedurii judiciare, să angajeze o nouă procedură pentru a obține suma ce i-a fost acordată (Metaxas contra Greciei). Dacă s-ar accepta contrariul, iar ordinea juridică internă a statului contractant ar permite ca' o hotărâre judecătorească definitivă să rămână inoperantă în detrimentul uneia dintre părți, accesul liber la justiție, consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, ar fi iluzoriu.

Având în vedere toate aceste considerente, instanța constată că nu există niciun motiv pertinent juridic și exonerator care să justifice întârzierea contestatoarei în ceea ce privește plata creanței intimatelor.

Totodată, în ceea ce privește procedura internă de îndeplinire a obligațiilor pecuniare stabilite prin hotărâri judecătorești, reglementată de Ordinul nr. 182/2018, instanța apreciază că aceasta vizează strict organizarea instituției debitoare și nu poate să aibă vreun impact asupra dreptului creditorului de a iniția procedura executării silite, în raport de prevederile art. 622 alin. 2 C.pr.civ. și de jurisprudența constantă a CEDO, așa cum a fost evidențiată anterior.

În lipsa oricărui suport probator, instanța reține că este neîntemeiată și afirmația contestatoarei în sensul că, anterior demarării procedurii de executare silită, a depus diligențe în vederea efectuării plății, în mod voluntar, a cheltuielilor de judecată. Pe de altă parte, intimații au dovedit că au transmis contestatoarei, în prealabil, la data de 16.09.2020, o notificare, în vederea recuperării creanței pe cale amiabilă (f. 36-39), demersuri în urma cărora nu au obținut niciun răspuns.

Contrar susținerilor contestatoarei, la momentul transmiterii notificării din partea intimaților, Decizia nr..../2020 pronunțată la data de 07.07.2020 de Curtea de Apel București Secția a I V-a Civilă în dosarul nr..../3/2019 era motivată, aceștia atașând hotărârea judecătorească la solicitarea de plată (f. 38). Totodata  fiindu-le comunicată intimaților la data 13.08.2020 (f. 49-50), este puțin probabil ca' partea contestatoare să nu fi primit hotărârea judecătorească în aceeași perioadă. Așadar, instanța va înlătura alegațiile contestatoarei conform cărora creditorii nu se pot prevala de extrase de pe portalul instanțelor de judecată, acestea neavând legătură cu situația dedusă judecății.

Oricum, dincolo de aceste împrejurări, instanța reține că debitoarea avea obligația de a achita contravaloarea cheltuielilor de judecată încă din momentul rămânerii definitive a hotărârii (07,07,2020), independent de data motivării și comunicării hotărârii pronunțate în calea de atac a apelului, întrucât, fiind parte în dosar, nu se poate reține că nu avea cunoștință de obligația de plată.

Astfel, constatând că actele de executare contestate și încheierea de încuviințare a executării silite au fost emise cu respectarea condițiilor legale, instanța apreciază că nu se impune anularea acestora, motiv pentru care va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.

In ceea ce privește întoarcerea executării, conform art. 723 alin. I C.pr.civ., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cu toate acestea, având în vedere soluția ce va fi pronunțată cu privire la contestația la executare, instanța constată că cererea privind întoarcerea executării este neîntemeiată.

In ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, instanța reține că, potrivit art. 719 alin. I C.pr.civ., până la soluționarea contestației sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, se poate dispune suspendarea executării. Astfel, având în vedere soluția care va fi pronunțată în cauză cu privire la contestația la executare, instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.

In ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Intimații au solicitat acordarea cheltuielilor de judecată, însă nu au făcut dovada existenței și întinderii lor, în condițiile art. 452 C.pr.civ..

Față de această împrejurare, instanța va respinge cererea intimaților privind obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Conform art. 71 7 alin. 2 C.pr.civ., instanța sesizată cu contestație la executare va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, și îi va pune în vedere părții interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Astfel, având în vedere aceste dispoziții legale, instanța va obliga contestatoarea la plata către B.E.J.A. ...a sumei de 82,1 1 lei (f. 72), reprezentând cheltuieli de fotocopiere a dosarului de executare.

În temeiul art. 720 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu, B.E.J.A. ..., după rămânerea definitivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:

Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR (CNCI), cu sediul în București, calea Floreasca nr. 202, sector l , în contradictoriu cu intimații....ambii cu donłiciliul procesual ales Ia C.A. Palade Bogdan, în București, str. Ițcani nr. 20, et. I, ap, 4, sector 2, ca neîntemeiată,

Respinge cererea de Întoarcere a executării silite, ca neîntemeiată,

Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă tără obiect.