Model contestatie radar

Model contestatie radar

Judecatoria Sector 6

Sentinta civila nr...

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de .....09.2022, pe rolul
Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr...../299/2022, petentul ...... a
solicitat, în contradictoriu cu intimata DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A
MUNICIPIULUI BUCUREŞTI - BRIGADA RUTIERĂ anularea procesului-verbal de contravenție seria PBW nr. ..../01.09.2022, anularea măsurii complementare, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În motivarea plângerii, s-a arătat, în esenţă, că în mod nelegal a fost sancţionat
contravenţional, pe sectorul de drum pe care a fost surprins de aparatul radar viteza legală era de 130 km/h, iar nu de 60 km/h.
În drept, au fost invocate dispoziţiile OG 2/2001, iar în probaţiune s-a solicitat
încuviinţarea probei cu înscrisuri.
Plângerii i-au fost anexate, în fotocopie, înscrisuri (f. 5 - 8).
La data de 26.10.2022, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, motivat, în esenţă, de faptul că procesul verbal este legal şi temeinic.
În drept, au fost invocate dispoziţiile OG 2/2001, OUG 195/2002, iar în probaţiune s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.
Întâmpinării i-au fost anexate, în fotocopie, înscrisuri (f. 17 - 18).
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti la data de
24.04.2023.
În cauză, a fost încuviinţată şi administrată pentru ambele părţi proba cu înscrisurile depuse la dosar şi pentru intimată mijlocul material de probă constând în înregistrarea video și planșa foto ale presupusei contravenţii contestate.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține
următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de contravenție seria PBW NR....../01.09.2022, întocmit de
către un agent constatator din cadrul DGPMB, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 590 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de dispoziţiile art. 121 alin. (1) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 şi sancţionate de art. 100 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002.
În fapt, în sarcina petentului, s-a reținut că, la data de .....09.2023, ora 02:37, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare B...., în localitatea București, bd. Iuliu Maniu nr. 566, cu viteza de 89 km/h, depăşind limita legală admisă de 60 km/h cu 29 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar Trucam seria TC nr. 006032.
În demersul său, instanța va proceda, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de
contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța va examina îndeplinirea
cerințelor legale prin raportare la forma și fondul acestuia, având în vedere și susținerile părților.
Analizând procesul-verbal prin prisma motivelor de nulitate prevăzute de art. 17
din O.G. nr. 2/2001, ce pot fi reținute de instanță din oficiu, instanța constată că acesta este legal, nefiind identificate deficiențe de natură a atrage ineficacitatea procesului-verbal, în raport cu dispoziția legală menționată. Prin urmare, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție cuprinde numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În ceea ce privește respectarea condițiilor de fond, acestea se subsumează corectei
încadrări juridice a faptelor, astfel cum au fost reținute de agentul constatator.
Astfel, instanța reține că petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. art. 121 alin. (1) din H.G. nr. 1391/2006, conform căruia „Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”
În conformitate cu art. 100 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, “ (2) Amenda
contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).”
Potrivit art. 108 alin. (1) lit. b) pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, “ 1) Săvârşirea de
către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
b) 3 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
2. depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv
pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic; ”.
Raportând prevederile legale la situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, instanța constată că fapta descrisă a fost corect încadrată juridic, petentul fiind sancţionat pentru că a depăşit cu mai mult de 21 km/h viteza maximă admisă de 60 km/h, conducând cu viteza de 89 km/h.
Examinând procesul-verbal de contravenție sub aspectul temeiniciei sale, instanța
reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese privind forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din acest act normativ rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Reţinând prezumția de autenticitate şi veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenţie în sistemul intern de drept şi considerând că legislația contravenţională română este calificată „penală” în înţelesul european autonom al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, instanţa constată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, toate sistemele legale cunosc şi operează cu ajutorul prezumţiilor şi că, în principiu, Convenţia nu interzice aceasta, dar, în materie penală, obligă statele să nu depăşească o anumită limită.
Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să
dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise, în măsura în care instanţa respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare.
Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.
Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu
rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional.
Raportând aceste principii la legislaţia naţională, instanţa reţine că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, în calitate de act administrativ, se bucură de prezumţiile de legalitate şi veridicitate. Totuşi, prezumţia că procesul-verbal exprimă adevărul este una relativă (juris tantum), întrucât poate fi răsturnată prin alte mijloace de probă, nefiind necesară procedura înscrierii în fals.
Aşadar, cât priveşte puterea doveditoare, procesul-verbal de constatare este un mijloc de probă necesar şi suficient pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiei, dar prezumţia de adevăr a procesului-verbal poate fi răsturnată prin proba contrară.
În ceea ce priveşte sarcina probei, instanţa apreciază că, în lumina jurisprudenţei
CEDO mai sus arătate, se impune realizarea unei distincţii.
Astfel, în situaţia în care actul de constatare a fost încheiat ca urmare a percepţiilor
proprii ale agentului constatator, există o prezumţie relativă în favoarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei în sensul că acesta reflectă adevărul. În consecinţă, procesul-verbal de contravenţie face dovada situaţiei de fapt menţionate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă contestatorului. În consecinţă, cel care pretinde că situaţia de fapt
reţinută în actul constatator nu corespunde realităţii, trebuie să dovedească aceasta.
În schimb, în cazul în care actul constatator a fost încheiat de agentul constatator în situaţiile în care acesta nu a constatat personal săvârşirea contravenţiei, acesta trebuie să probeze cu alte mijloace de probă cele afirmate şi constatate în actul de constatare şi sancţionare, sarcina probei în acest caz revenind agentului constatator.
Instanța observă că dispozițiile O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile
publice au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
Elementul material al laturii obiective a contravenţiei prevăzute de art. 121 alin. (1)
din H.G. nr. 1391/2006 este reprezentat în acest caz de o acțiune și anume depășirea vitezei maxim admise pe sectorul de drum pe care se circulă. În plus, fapta trebuie să fie constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, astfel cum reiese din art. 121 alin. (2) din H.G. nr. 1391/2006 şi art. 100 alin. (2) coroborat cu 108 alin. (1) lit. b pct. 32 din O.U.G. nr.
195/2002.
În conformitate cu dispoziţiile art. 109 din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier, dar se pot face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Aceeaşi atribuţie a poliţiştilor rutieri este reglementată de art. 121 alin. (2) din H.G. nr. 1391/2006, care prevede că nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.
Mijloacele tehnice omologate şi verificate metrologic sunt dispozitive destinate
măsurării vitezei (art. 6 pct. 20 din O.U.G. nr. 195/2002), iar conform pct. 3.5.1. din Ordinul nr. 301 din 23.11.2005 al Biroului Român de Metrologie Legală privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometre)", înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele: data şi ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărul de înmatriculare al acestuia. Aceste condiţii tehnice trebuie să fie îndeplinite de mijlocul tehnic (cinemometru) pentru a fi certificată de Biroul Român de Metrologie Legală valabilitatea acestuia şi pentru a
putea fi folosit de poliţiştii rutieri la constatarea contravenţiilor.
În consecinţă, poliţistul rutier nu a apreciat viteza autoturismului, ci a folosit datele afişate de aparat, îndeplinind condiţiile legale pentru constatarea acestui gen de contravenţii, iar petentul a fost imediat oprit în trafic pentru identificare.
În acest context, instanţa reţine că autoturismul era condus de petent cu viteza de 89 km/h.
Erorile maxime tolerate pentru măsurarea vitezei sunt prevăzute de art.3.1 din Ordinul 301/2005. Conform art. 3.1.2 valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct. 3.1.1, respectând şi cerinţele specificate în cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcţionarea cinemometrelor sub acţiunea factorilor de influenţă indicaţi.
Aceste valori sunt avute în vedere cu ocazia efectuării verificărilor metrologice. La
momentul efectuării testării aparatului radar (în vederea eliberării buletinului de verificare), măsurătorile efectuate trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate. În cazul în care aceste măsurători nu se încadrează în valorile maxime tolerate, nu se eliberează buletinul care atestă îndeplinirea exigenţelor metrologice.
Totodată, potrivit NML 021-05, Biroul de Metrologie Legală nu procedează la
eliberarea buletinelor de verificare metrologică decât dacă aparatele radar respectă dispozițiile art. 3.2.6, respectiv "cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcție de autotestare, care să poată pune în evidență orice defect sau dereglare funcțională, ce pot avea influență asupra exactității de măsurare. Această funcție trebuie să fie activată automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, având și posibilitatea de a fi activată manual de către operator,
ori de câte ori se consideră necesar". Așadar, dacă ar fi fost depistate defecțiuni sau nereguli funcționale, acestea ar fi fost semnalate și, în consecință, funcționarea cinemometrului ar fi fost blocată, lucru care nu s-a întâmplat, din moment ce intimatul a depus înregistrarea radar.
În cauza de faţă, instanţa constată că stabilirea vitezei de rulare a autoturismului s-a efectuat cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, respectiv cu respectiv cu aparatul radar Trucam seria TC nr. 006032, astfel cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal, aflat în perioada de valabilitate a verificării metrologice, cu valabilitate un an, conform buletinului de verificare metrologică.
Prin răspunsul la adresa instanţei (f. 221), intimata a învederat că adresa Bd. Iuliu
Maniu, nr. 566 reprezintă locul situării autospecialei de poliţie, cât şi a aparatului radar Trucam seria TC nr. 006032.

Din vizionarea înregistrării video depusă la dosar de intimat, care se coroborează cu planşa foto ataşată (f. 43), se observă, că petentul a fost măsurat de la o distanţă de 688,9 m.
Prin răspunsul la adresa instanţei, Primăria Sectorului 6 Bucureşti a comunicat că
distanţa de la locaţia Bd. Iuliu Maniu, nr. 566, până la primul indicator rutier de limitare viteză la 60 km/h în direcţia către autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, este de aproximativ 540 m, cu menţiunea că între cele două locaţii există şi un indicator rutier Zonă cu viteză limitată la 30km/h (f. 218).
Pe cale de consecinţă, întrucât viteza petentului a fost măsurată de la o distanţă de
688,9 m, iar distanţa de la locaţia Bd. Iuliu Maniu, nr. 566, până la primul indicator rutier de limitare viteză la 60 km/h în direcţia către autostrada A1 Bucureşti-Piteşti, este de aproximativ 540 m, instanţa constată că petentul a fost surprins circulând cu viteza de 89 km/h în afara razei de acţiune a indicatorului care limitează viteza la 60 km/h.
Având în vedere că petentul a prezentat dovezi în sprijinul unei alte situații de fapt
decât cea reținută de către agentul constatator, a făcut dovada contrară celor constatate în procesul-verbal de contravenție, prezumția de legalitate și temeinicie fiind răsturnată, va admite plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, va anula procesul-verbal de constatare a contravenţiei ca netemeinic și va dispune exonerarea petentului de la plata amenzii contravenţionale în cuantum de 590 lei.
Faţă de soluţia prefigurată în cauză, instanţa reţine culpa procesuală a intimatei, şi în baza art.. 453 Cod procedură civilă, instanţa va obliga intimata la plata în favoarea petentului a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru (f. 6).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:

Admite plângerea contravențională, formulată de petentul .........cu domiciliul procesual ales la C.A. Bogdan Palade, în București, ....., în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Rutieră, cu sediul în București, str. Logofătul Udriște, nr. 9-15, Sector 3.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției seria PBW NR.
....../01.09.2022 ca netemeinic.
Dispune exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 590 lei.
Obligă intimata la plata către petent a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la
Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei
astăzi, ...08.2024.