Tranzactii criptomonede infractiuni

Noi infracțiuni introduse in Codul penal cu privire la criptomonede

Astfel cum am detaliat într-un articol precedent, criptomonedele au fost un subiect destul de controversat în ultima perioadă, fiind generate mai multe opinii cu privire la vidul legislativ, atât în materie fiscală, cât și în materie penală.

În legătură cu vidul legislativ în materie fiscală privind regimul impozitării veniturilor realizate din criptomonede, am stabilit într-un articol anterior faptul că a fost adoptata Legea nr. 30/2019 iar prin aceasta s-a stabilit că sunt supuse rgimului general de impozitare veniturile obtinute prin criptomonede.

În ceea ce privește vidul legislativ în materie penală, din data de 25 iulie 2021 a fost adoptată Legea nr. 207/2021 prin care a fost modificat Codul penal cu privire la incriminarea unor fapte comise cu ajutorul criptomonedelor.

Această adoptare a legii anterior indicată a venit din nevoia de stabilire a unor sancțiuni pentru fraudele comise prin criptomonede, precum și pentru a pune în aplicare Directiva UE 2019/713, aceasta din urma stabilind care sunt intrumentele de plată fără numerar, monedele electronice și monedele virtuale.

Prin Legea nr. 207/2021 a fost introdusă definiția criptomonedelor ca fiind o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau autoritate publică și care nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și care nu deține statulul legal de monedă sau de bani, dar care este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.

În aceste condiții, trebuie să fac diferențierea între moneda electronică și moneda virtuală având în vedere că se pot genera confuzii între cele două.

Moneda electronică este reprezentată de suma de bani pe care o deține titularul unui cont bancar, putând fi utilizată prin intermediul cardului bancar pe care îl deține persoana respectivă. Astfel, plățile pe care o persoană le efectuează prin intermediul cardului bancar pot fi interpretate ca plăți efectuate cu monedă electronică.

Practic, moneda electronică se emite în funcție de disponibilitatea bănească pe care o are o persoană într-un cont bancar.

În schimb, moneda virtuală sau criptomoneda nu este o monedă bancară, NU este reprezentată de sumele de bani pe care le deține titularul unui cont bancar, fiind administrată într-un sistem virtual.

Sintetizând, criptomoneda sau moneda virtuală reprezintă echivalentul banilor în sistem virtual care nu este administrat sau intermediat prin intermediul bancar și prin intermediul unui „portofel digital”.

Odată lămurită diferența dintre criptomonede și monedele electronice, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra noilor infracțiuni introduse în Codul penal cu privire la criptomonede.

În primul rând, a fost stabilită o pedeapsă de la 2 la 7 ani pentru următoarele fapte:

1. Deținerea, pentru utilizarea frauduloasă, a unui instrument de plată fără numerar obținut prin furt, furt calificat, tâlhărie, tâlhărie calificată, piraterie, abuz de încredere, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, însușirea bunului găsit sau înșelăciune;

Astfel, simpla deținere a monedelor virtuale ( fie că vorbim de BitCoin, Etherum, Litecoin, Ripple, Dogecoin, Stellar sau de orice altă criptomonedă) atunci când acestea sunt obținute din infracțiunile menționate mai sus, reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoarea.

2. Transferul, vânzarea, importul, exportul, distribuirea în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar obținut prin infracțiunile menționate la pct. 1;

Practic, dacă tranzacționezi, vinzi, exporți, distribui etc. criptomonedele care au fost obținute din infracțiunile menționate la pct. 1 (furtul, tâlhăria etc.), reprezintă infracțiune și se pedepsește cu închisoarea.

3. Producerea, primirea, deținerea, transmiterea, fabricarea sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, a unor date informatice, echipamente sau ori ce alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea infracțiunilor menționate la pct. 1;

În această ipoteză leguitorul a urmărit să incrimineze producerea de instrumente sau echipamente, sub orice forma, precum și primirea, deținere și transmiterea acestora, prin care se vor săvârși infracțiunile menționate la pct. 1 (furtul, tâlhăria etc.).

4. dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distribuția unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, sau a oricăror alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea infracţiunilor menţionate anterior la pct. 1;

Acestă variantă este strâns legată de varianta prevăzută la pct. 3, în sensul că simpla deținere, distribuire, vânzare etc. a unui instrument, echipament etc. care are ca scop însușirea unui intrument de plată prin infracțiunile prevăzute la pct. 1 (furtul, tâlhăria etc.).

Practic legiutorul a mers mai departe cu raționamentul infracțional, incriminând și deținerea, vânzarea și orice alte proceduri asemenea de instrumente care pot fi folosite la săvârșirea infracțiunilor.

Se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani acceptarea unei operațiuni de retragere numerar, de încărcare sau descărcare  a unui instrument de monedă electronică ori transfer de fonduri, monedă virtuală cunoscând că este efectuată pentru folosirea unui instrument de plată fără numerar falsificat sau utilizat fără consimțământul deținătorului său.

În această variantă pare să fie incriminată acțiunea unei persoane care în mod normal ar fi putut avea calitatea de complice. Însă, leguitorul a ales să îi atribuie calitatea de coautor persoanei care participă la operațiunile de retragere numerar dintr-un cont bancar sau din „portofel digital” al criptomonedelor, operațiune care se realizează fără acordul titularului contului.

ATENȚIE! Chiar dacă în legea de modificare a Codului penal au fost incriminate aceste fapte în legătură cu criptomonedele, totuși leguitorul a ales și introducă și o cauză de nepedepsire.

În aceste condiții, NU vor fi pedepsite persoanele care au realizat faptele, acțiunile descrise mai sus daca, înainte să fi trecut la săvârșirea faptei de falsificare, sau înainte ca acestea să fie descoperite, predau instrumentele, echipamentele sau orice alte mijloace autorităților publice.

În concret, dacă o persoană a produs instrumente prin care s-au falsificat cardurile bancare predă aceste instrumente, echipamente poliției sau parchetului atunci aceasta nu va fi pedepsită.

Rețineți:

- Legea de modificare a Codului penal a intrat în vigoare pe data de 25.07.2021, astfel toate faptele expuse mai sus, dacă au fost săvârșite după această data, reprezintă infracțiune;

- Pedeapsa pentru faptele menționate în cuprinsul articolului se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani sau cu închisoarea de la 1 la 5 ani;

- Legea prevede o cauza de nepedepsire.